Ani grei au trecut de cînd sîrma ghimpată a fost înșiruită de-a lungul așa numitei „granițe” cu statul român de azi. Pentru a realiza tragismul faptului, este suficient să ne imaginăm un gard de sîrmă ghimpată care desparte Ardealul de Muntenia. Ce nebun ar putea accepta așa ceva? Ei bine, noi, românii basarabeni, am fost […]
„Am fost zilele trecute pe la Sectorul 1 să ridic un certificat de căsătorie pentru un prieten… și mi s-au ofilit urechile cînd am auzit cum o funcționară țipa la o doamnă: Să mergeți la voi la Moscova! De ce veniți la noi în România?”, scrie un vizitator pe blogul meu. Și continuă: „Sincer, m-am […]
De fiecare dată cînd intră într-o încăpere, își rotește ochii în jur, pe deasupra publicului, de parcă ar vrea să descopere pe pereți vreo frază pentru noul scenariu. Își coboară privirea doar atunci cînd îl trage cineva de mînecă și îi arată pe spectatorii care abia așteaptă, cu sufletul la gură, să audă un cuvînt […]
Dacă pentru unii studenția e mană cerească, pentru alții e de-a dreptul închisoare. Nu au voie să se abată cu nici o absență de la orar și nici să iasă în club în timpul liber. Părinții le verifică fiecare pas, ca nu cumva să le treacă prin cap să renunțe la facultate. Doar ei i-au […]
Larisa vede lumea în culori mai vii și mai pastelate decît restul tinerilor. „Așa mi-a zis o prietenă cînd eram mai mici. Își luase ochelari și i se părea că deodată totul e mai clar și mai frumos”. De atunci și-a dat seama că blocurile nu sînt făcute pentru a rămîne gri, iar fulgii de […]
A visat dintotdeauna să zboare. Să facă aviație și să se descurce cum poate ea mai bine, singură. Pentru părinți, însă, dorința Ruxandei era prea „periculoasă”. „Îmi spulberau mereu speranța că voi apuca măcar să încerc să depun un dosar de studii la vreo școală de aviație. Cred că era mai bine dacă fugeam de […]
„Calculatorul este cheia universului”, îi spunea de multe ori Oanei tatăl ei. Este studentă în anul al II-lea la Informatică, pentru că „așa au vrut ai mei”. Își amintește cum, de mică, părinții i-au trasat fiecare pas pe care trebuia să-l urmeze ascultătoare. Toate bocetele copilăriei au fost în zadar. „Atunci am devenit introvertită. Dacă […]
„Să ne înțelegem, eu n-am nimic cu ai mei. E și normal să mă vadă terminînd o facultate care să mă ajute, doar că eu nu vreau să fac același lucru pe care l-au făcut ei o viață”, oftează Ionuț și își afundă mîinile în buzunar, căutînd portofelul. Zăpada din martie l-a prins pe nepregătite. […]
Murim să-i întîlnim. Fără ei, am uita de propriile noastre fapte, așa cum cîinele lui Pavlov ar uita să mănînce dacă ar rămîne pe întuneric. Lor, celor care ne întrerup așteptarea și ne amintesc de noi înșine, le-am da și Oscarul. Iar cînd Godot se hotărăște s-apară tocmai în pielea lor, începem să vorbim despre […]
Astea două șine, cu traversele lor rupte, de multe ori inexistente, oricît m-aș plînge de ele, m-au purtat prin toată țara. M-au dus prin frigul Ardealului cînd acasă mă aștepta mîncarea caldă și m-au purtat în creștetul Moldovei, căutînd o facultate, al cărei bilet nu l-am plătit, cînd toți prietenii mei și foștii colegi plecaseră […]
Pentru că mă așteaptă dimineață de dimineață, mereu cu zîmbetul pe buze, să cobor din bloc. Pentru că, fie că mă întorc acasă la șase dimineața, fie că roua i-a înghețat pe mustață, el întotdeauna mă strigă „prietene”. Pentru că, deși n-are foarte multe clase, știe să-și facă meseria cu sîrg. Pentru că, deși nu […]
Mamă, tată, vreau și eu o soră. Toată lumea are soră, numai eu n-am soră. Uite, Rada o are pe Alina, Ana pe Liuba! Vreau și eu soră, pentru că toată lumea are soră… *** Nu, nici un fel de Cristina sau Dana. Ce fel de nume sînt astea?! E sora mea și o va […]
Nu ți-am reținut numele. Erai în barul ăla care încă de la intrare îți aduce aminte că viața se întîmplă undeva afară, pe străzile aglomerate, și nu la mesele mici și negricioase înconjurate de scaune mult prea mari, ca niște cetăți speriate de contropitori. Te-ai așezat cu coatele pe stinghia de lemn fără să saluți […]
I. zîmbește larg tuturor celor din jurul său. Are un zîmbet curat și sincer. Este mereu acolo unde trebuie să fie dacă acolo este nevoie de el. „Eu iubesc… Iubesc tot și pe oameni nu mă supăr niciodată”, spune sigur pe el. Părinții sînt mîndri de el. O singură problemă au: nu le face niciodată […]
„E o situație abracadabrantă ceea ce mi-a fost dat să aud”. Aceasta este părerea Melaniei Mandas Vergu, consilierul ministrului învățămîntului, despre cazul profesorului coordonator care a primit bani de la o studentă în schimbul redactării lucrării de licență. „Dacă se merge pînă la capăt cu acest caz, cu probe și martor, te asigur eu că […]
Pagina asta este pentru noi, cei care lucrăm după ora zece, cînd alții dorm sau petrec, joacă rummy în familie sau așteaptă să se conecteze la Internetul din cămin pentru a prinde un film. Am plecat în cercetare prin locuri în care, la ore tîrzii, cu mîncare la comandă și cafea de la automat, se […]
„Ultimul bătut tocmai a plecat” spune în grabă Tudor Ciuhodaru, șeful Unității de Primire Urgențe a Spitalului „Sf. Ioan”. Pe unul din paturi stă o tînără cu piciorul în ghips. „Am pățit și eu ca blondele, care cînd vor să se sinucidă se aruncă de pe tocuri”, oftează ea, uitîndu-se cu jale la piciorul bandajat. […]
La tipografia Print Multicolor, locul unde prind culoare atît „Ziarul de Iași”, cît și „Libertatea”, volumul de muncă se măsoară în suluri de hîrtie și sticle de Cola. Dacă tura de dimineață, care se ocupă de tipărirea cărților, este formată în mare din femei, seara, cînd trebuie să apară ziarele, se strînge o gașcă de […]
Vineri, 21.00. Redacția „Ziarului de Iași”. „Am zis eu că e prea lungă reclama la filmul ăsta. Păi el are o oră și zece minute și ei trebuie să acopere două ore și jumătate” se aude din biroul tehnoredactorilor. Din încăperile spațioase, abia se mai strecoară cîte o remarcă. În celelalte zile, agitația este mai […]
La circa de poliție sînt, în sala mare, peste 15 birouri. Pe fiecare masă stau cîte una sau două căni de cafea. „Altfel, mă ia somnul, dacă nu am ceva de făcut”, rîde un gradat de lîngă mine. Într-un colț, pe o masă roasă la margini, stă filtrul care pare mai bătrîn decît mulți dintre […]
