Ziua 1 Salut, băieți! Ce faceți, voi de un­de sînteți, în ce an și la ce faculta­te? V-ați

„402 și 403 erau mereu cele mai tari camere din cămin. Îmi amintesc că e­rau seri în care oamenii

Ne-am cîștigat autonomia la loz în plic pătat cu sîn­gele altora. Am îmbrățișat-o ca pe un

Au curs multe rînduri despre noi, Generația ’89. Și, probabil, sîntem cea mai ciudată dintre toate

Dacă te trezești pe la prînz, co­trobăi într-un frigider cu ușă lucioasă și nu-ți convine

Iarba îmi lăsase dungi perpen­di­cu­­lare pe coate. M-am culcat cu spa­te­le pe pămîntul umbrit

Îmi mai povestea uneori din ti­nerețe. Cînd a fost chemat la război, nu știa foarte bine pe ce

Călătorim prin viață cu o valiză tic­sită de vise în mînă, dar ne poticnim de fiecare dată

Sîntem bombardați de pe toate flancurile cu gloanțe de hîrtie. Dar cînd le-am desfăcut, culoarea

Acum protestăm pentru burse sau că­mine, dar cîndva demult o făceam pentru libertate. Acum cerem

Ce-mi place la sistemul nostru de în­vățămînt este că-i, la fel ca și altele de pe la noi –

Diminețile le știm lungi, cu tă­ră­gă­nări plictisite și cearcăne în care se citesc ultimele

Scenariul e controlat cu minu­țio­zitate și plasat într-o stare i­po­tetică de război cu armata

Ne plîngem de absolut orice, de la ia­­urtul cu gust de fructe pînă la o pos­tare pe Internet,

Ar trebui să știm că niciodată nu ne vom reflecta doar în o­glinzi. Căutăm reflexia noastră

Ne pricepem să dăm nume pentru că au nevoie și cochiliile noastre de o re­pre­zentare. Nu putem

Pe laptopul meu îl cheamă Vomă și e mai rezistent ca mine. Acum cîțiva ani, de Crăciun, am căzut

Balzac avea maimuțele, Goethe avea zgomotul creioanelor lui aruncate de la balcon, iar eu îl aveam