Colosul din Rhodos, vîndut la fier vechi

Lumea pe jar Niciun comentariu la Colosul din Rhodos, vîndut la fier vechi 726
Colosul din Rhodos, vîndut la fier vechi

Legenda spune că una dintre cele șapte minuni ale lumii, Colosul din Rhodos, ar fi fost construit cu banii obținuți din vînzarea unor mașini de război lăsate pe cîmpul de luptă de către Demetrius. 12 ani ar fi durat construirea statuii care-l înfățișa pe zeul grec al Soarelui, Helios, statuie care străjuia intrarea în portul din insula Rhodos. Aceasta nu a stat însă în picioare decît 57 de ani, fiind afectată de un cutremur, iar în final, după 900 de ani, a fost vîndută unui evreu din Siria, care a cărat-o pe 900 de cămile.

Colosul din Rhodos, statuia care îl înfățișa pe Helios, zeul grec al Soarelui, s-ar fi aflat la întîlnirea celor rutelor comerciale dintre Milet, Egipt, Grecia și Cipru, la intrarea în portul din insula Rhodos. În lumea antică, insula a căpătat rapid o importanță economică extraordinară, iar comerțul a făcut ca această insulă să se dezvolte extrem de rapid. Inițial divizat în trei teritorii distincte, guvernate de orașele Ialysos, Lindos și Kamiros, în anul 408 î. Hr., cele trei state de pe insulă se unesc și astfel se formează și capitala Rhodos. Orașul devine foarte rapid unul extrem de important, iar în doar cîțiva ani populația acestuia ajunge la peste 80.000 de locuitori. Aici se realizau majoritatea actelor de comerț din zona, iar fluxul continuu de mărfuri și bani le oferă cetățenilor săi o prosperitate puțin întîlnită în lume în acea perioadă.

Cu toate acestea, prosperitatea de care se bucura insula a atras și atenția popoarelor din jur, dar și a piraților, iar insula a devenit vulnerabilă în fața unor astfel de amenințări. Asta a făcut ca cetățenii să hotărască să se alăture confederației ateniene, însă Mausolus din Caria i-a împiedicat, stabilindu-și aici armata și stabilind un acord de cooperare cu cetățenii din insulă. Ceva mai tîrziu, în anul 305 î. Hr., Demetrius a asediat timp de un an Rhodosul, dar fără niciun succes. Impresionat de vitejia locuitorilor, Demetrius și-ar fi lăsat mașinăriile de luptă precum și tot armamentul. Orașul a decis să vîndă aceste „cadouri”, obținând astfel sume importante de bani, pe care le-au închinat divinității. Așa a fost luată hotărîrea de a ridica o statuie colosală la intrarea în port, aceasta urmînd să-l înfățișeze pe Helios, zeul Soarelui.

Plata pentru ajutorul dat în război

Construcția lui Chares din Lindos, elevul preferat al Lisip, sculptorul lui Alexandru cel Mare, a avut menirea de a imortaliza rezistența locuitorilor din Rhodos în fața armatelor lui Demetrios, care cuprindea 40.000 de soldați și 200 de nave de luptă. Cetățenii de pe insulă aveau toate motivele să fie mîndri de realizare, pentru că au rezistat un an în fața celui mai mare turn de asediu din lume din acea perioadă. Arma de război, numită Helepolis sau distrugătorul de cetăți, avea 30 de metri înălțime, iar acest monstru din stejar, care se putea apropia de cetăți cu ajutorul unor roți, putea fi mișcat cu ajutorul a 1.400 de oameni. De la înălțimea acestui turn se putea arunca cu foc sau se puteau catapulta pietre de pînă la 50 de kilograme. Turnul ar fi avut nouă etaje, iar de la mijlocul acestora se putea coborî un pod mobil pentru a ajunge pe zidurile inamice. Turnul avea la bază și un berbec, care ar fi produs o spărtură în zidul orașului Rhodos încă de la primul atac. Înfricoșați, locuitorii au cerut ajutorul Zeului Soare, căruia i-au promis o statuie dacă îi va ajuta. Ceea ce i-a salvat însă pe locuitori a fost faptul că, pe timpul nopții, aceștia au săpat un șanț în fața turnului de atac, iar roțile au rămas blocate, astupînd spărtura făcută în prima zi în zid.

Astfel, Chares din Lindos a lucrat împreună cu echipa lui din anul 294 și până în 282 pentru a realiza statuia din bronz de 33 metri înălțime. Se spune că au fost folosite 15 tone de bronz și 9 tone de fier, însă calculele realizate recent de cercetătorii arată că aceste cantități ar fi de fapt mai mari.

Colosul, vîndut unui evreu din Siria

Statuia Colosului din Rhodos nu a stat în picioare însă pentru mult timp. La 57 de ani de la terminarea construcției, în urma unui cutremur foarte puternic, a cedat. S-a rupt de la genunchi, punctul cel mai slab al construției, în anul 225 î.Hr. După prăbușirea statuii, locuitorii din Rhodos au vrut să o reconstruiască, primind chiar o ofertă de la Ptolemeu al III-lea, însă un oracol le-a interzis, prevestind mai multe calamități dacă sfatul nu îi este ascultat. Astfel, statuia și rămășițele acesteia au rămas în același loc timp de 900 de ani fără ca cineva să se atingă de ele. Abia în anul 654, după ce arabii au cucerit insula, statuia a fost vândută unui evreu din Siria, care a fi cărat-o pînă în Siria pe 900 de cămile. Chiar dacă viața statuii din Rhodos nu a fost foarte îndelungată, iar 900 de ani a fost lăsată în paragină, legenda acesteia l-ar fi inspirat pe sculptorul francez Auguste Bartholdi, cel care a construit Statuia Libertății din Statele Unite ale Americii. Astfel, se poate spune că glorioasa construcție din Rhodos are totuși un urmaș, la mii de kilometri peste ocean.

Autor:

Andrei Mihai

Secretar de redacție la Opinia studențească, student în anul al II-lea la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” , secția Teologie Didactică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top