Uniune in cuget si simtiri

Punem in rindul “subiectelor delicate” ceea ce nu intelegem, ce nu sintem capabili sa cuprindem cu memoria noastra imediata, nu putem reconstitui din povestile parintilor. Privim un film pe care il pricepem, dar care adesea nu ne transmite nimic. Ne place sa le spunem cu prietenie “fratii nostri de peste Prut” studentilor din Basarabia, sa ne prefacem ca-i ajutam, dar mai bine il lasam pe ministrul Cioroianu sa-si vada de consulate si pe oamenii politici de granita sa faca aliante. Ajutorul si-l gasesc singuri din dorinta de a deveni membri UE, hotarul sa-i reuneasca pe frati, comertul in piata din Nicolina cu bomboane Bucuria si conserve sa nu mai aiba nevoie de pasaport. O studenta din Chisinau, venita in Romania cu delegatia oficiala a primarului Chirtoaca, le spunea celor care au insistat mai mult la Consulatul Romaniei si au stat cu o noapte in plus la poarta pentru viza: “Sinteti un exemplu pentru noi cei de acasa, speram sa va intoarceti in tara si sa ne ajutati”.

O alta functionara de la primaria Chisinau ii indemna sa se intoarca neaparat si sa-si instruiasca parintii cu cine sa voteze, sa dea cursul potrivit istoriei, asa firesc si natural, de parca si Prutul ar putea, din prea multa bunavointa sa se intoarca indarat. De unde vine puterea exemplului la studentii basarabeni care se bat pe locuri putine, se ingramadesc la usile ambasadorilor si se descurca la studii cu doar 150 de lei pe luna? Ei sint cei care si-au fortat norocul, au riscat.

Foarte multi au nevoie de consiliere ca sa se adapteze printre strainii “frati” pe care i-au primit in dar de la istorie. Replica i-a venit primarului: “Dumneavoastra aveti cetatenie romana, eu nu”. Si cetatenia romana, la 90 de ani de la Unirea neindreptatita inseamna un privilegiu, o “carte verde” in traficul catre bunastare. Studentii trag cu dintii de notele mari ca sa poata face si masteratul, doar asa se aduna cei cinci ani ce aduc cetatenia.

Unirea nu mai inseamna o hora pe hotar, buna de facut in ciuda suveranilor. Uniunea Europeana pare a fi solutia cea mai buna pentru disolutia granitelor. Asta doar daca integrarea nu-i va face pe moldovenii veniti in Romania la munca, sa se intoarca acasa ca din Italia.

Andreea ARCHIP