Șchiopătînd spre Europa

La ora la care scriu acest text au fost numărate 96,81% din voturile la alegerile parlamentare din Republica Moldova. Cinci partide au trecut pragul electoral de 6%, trei partide pro-europene (PLDM – 19,55%, PDM – 15,77% și PL – 9,46%) și două partide pro-ruse (PSRM – 21,21% și PCRM 17,89%). Voturile acordate partidelor sau candidaților care nu au trecut pragul electoral se vor redistribui sub formă de mandate în Parlament, pe principiul „unul mie, unul ție”, acestor cinci formațiuni. La cum se prezintă situația, partidele de dreapta pot forma o coaliție pro-europeană, continuînd parcursul occidental al țării. Două dintre ele, PLDM și PL, deja și-au anunțat intenția de a guverna alături de celelalte în cadrul unei coaliții, în timp ce PDM a declarat doar că „au cîștigat forțele pro-europene”.

Marea surpriză a alegerilor e partidul lui Igor Dodon, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, care a obținut cel mai mare punctaj. Da, același partid care a umplut Chișinăul cu bannere și afișe cu Putin și mesajul „Mai bine să trăim în bunăstare alături de Rusia decît să fim săracii și datornicii Europei”. Însă dacă ne uităm la rezultatele alegerilor anterioare, observăm că alegătorii de azi ai PSRM sînt jumătate din alegătorii de ieri ai Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. În 2009, PCRM obținea 44% iar în 2010, 39%. De notat însă că a mai existat o formațiune, Partidul Comunist Reformator, care a obținut cam cu un procent sub pragul electoral. Zvonurile spun că acest partid ar fi fost o uneltire a lui Vladimir Plahotniuc (PDM) pentru a rupe din voturile comuniștilor. Dacă chiar așa e, a funcționat, pentru că a luat 5% din voturile de stînga, fix cît să nu intre la guvernare, care acum se vor redistribui către cele cinci partide cîștigătoare. Acele cinci procente doar în mîna comuniștilor ar fi putut face diferența.

Însă victoria aproape pe muchie de cuțit ar trebui să le dea de gîndit partidelor de dreapta din Moldova. Am auzit mulți tineri spunînd că nu ies la vot pentru că sînt dezamăgiți de activitatea acestora în ultimii cinci ani. Marii lideri pro-europeni sînt și ei acuzați de corupție și ar trebui ca acest rezultat strîns să impună o schimbare și în rîndurile lor. „Tineretul bătut în 2009 n-a mai susținut pe cei ce nu le-au făcut dreptate”, spunea un mesaj pe Internet. Alegerile din Moldova din ultimii ani au fost mai mereu un cadran cu acul tremurînd undeva la mijloc, între Rusia și Europa, iar forțele pro-europene ar face bine să înțeleagă că n-ar trebui să cîștige alegerile doar pe baza principiului răului cel mai mic. Bineînțeles, are și electoratul ceva de învățat de-aici. Încă doi, trei nehotărîți și dezamăgiți în plus și-apoi s-ar fi trezit cu toții să exclame mirat-scîrbit „uite unde-a ajuns țara, iar în mîna rușilor”.

Uite că n-a ajuns, presa rusă deja anunța luni la prînz că „Moscova a pierdut Moldova”, dar nici mult nu mai avea. n