Haosul celor 100 de ștampile

Sistemul votului prin ierarhizare, prin care s-au ales structurile de conducere ale Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, pare, pe hîrtie, soluția excelentă pentru a evita excesele. Un vot în care candidații sînt ierarhizați în funcție de preferințele alegătorilor exprimă mai bine și mai nuanțat opțiunea unei persoane. Dintre, să spunem, patru candidați, eu îl vreau rector pe X, și îl așez primul. Dar și Y este un om bun, cu calități de manager, pe care l-aș vedea la conducerea universității, așa că va fi a doua opțiunie. Pe ultima poziție îl pun pe Z, nu are ce căuta nici la o sută de metri de rectorat, în timp ce al treilea am să-l așez pe W, un medic bun, dar care nu cred că știe să coordoneze nici o echipă de zugravi, darămite 1.000 de oameni.

Cînd lucrezi cu un număr decent de candidați, votul prin ierarhizare este o alegere potrivită. Însă alegerile de vinerea trecută de la Medicină arată că sistemul are și el limitele sale, pentru că se bazează pe un principiu simplu – bunul simț al votantului. Ei bine, în momentul în care ai șapte candidați pentru funcția de rector și 19 pentru cele cinci locuri în Senat ale Departamentului de Chirurgie de la Facultatea de Medicină Generală, bunul simț contează mai mult decît ai crede. Un vot negativ, dat din ură, plictiseală sau nepăsare, poate cîntări cît alte zece voturi bune cînd ai aproape 20 de candidați.

Mai este însă un lucru de luat în calcul – complexitatea buletinului de vot. Să luăm tot cazul Departamentului de Chirurgie, unde au fost 19 candidați – prin urmare au existat 19 coloane, cîte una în dreptul fiecărui candidat, iar pentru a-și exprima preferințele votanții au pus 19 ștampile doar pentru acel departament. Dacă luăm în considerare faptul că s-au votat în aceeași zi și consiliile facultăților și rectorul și senatorii din partea tuturor celor patru facultăți, doar cea de Medicină Generală avînd șapte departamente, înseamnă și că atenția din cabină a votantului se diminua cu fiecare ștampilă pusă. Și dacă ar trebui să le numărăm, cum un votant a trebuit să ierarhizeze fiecare candidat înscris, a colorat buletinele cu peste o sută de ștampile.

Astfel, observăm cum la votul pentru Departamentul de Chirurgie, din 500 de buletine de vot exprimate, 137 au fost identificate cu erori. Practic, mai mult de 25%. Un număr inadmisibil de mare, ce nu a rezultat decît din complexitatea cu care a fost desenat buletinul de vot. Voturile respective putea schimba în totalitate clasamentul de la departamentul respectiv, prima dintre cele 19 persoane alese putînd să ajungă, matematic, și pe poziția a zecea.

Și votul clasic, în două tururi, cu majoritate simplă, are dezavantajele sale, însă ar putea fi o variantă mai bună, în prezent. Însă, cum zarurile au fost aruncate, orice modificare mai poate fi făcută în 2020, la următoarele alegeri.