Navigatorii șinelor agitate

1001 de măști Niciun comentariu la Navigatorii șinelor agitate 0

Se clatină ca o corabie ataca­tă de valuri, iar luminile din geamuri semănau cu o sumedenie de fulge­re și trăsnete colorate. Tu­n­e­te curg și ele ritmic din boxele agă­țate de tavanul ambarcațiunii de pe șine, care coboară Copoul ca un dra­k­kar (n.r. barcă vikingă) plină de răz­boinici neînfricați. Doar chi­pul plic­­tisit al vatmanului, timonierul de serviciu, dezvăluie adevărata i­den­titate a vasului gălă­gios.

Cu o apăsare de buton, se co­boa­ră o sca­ra, iar eu urc la bordul bărcii cu roți metalice unde cî­teva cadîne, studente la Geo­gra­fie, dansează ve­sele pe ritmuri de hip hop. Aflu că tocmai m-am îmbarcat pentru o călătorie „fără țigări, băutură sau alte stimulente”, după cum mă a­nun­ță o fată micuță, bru­netă și cu o­chelari, în părul căreia e prinsă o bentiță din hîrtie colo­ra­tă.

Pauză de țigară

Cîteva baloane sparte la urechea mea mă fac să tresar, dar mă liniștesc cînd îmi dau seama că e doar un cuplu care a prins în îm­bră­țișarea lor micile bucăți de cau­ciuc umplute cu aer. De pe Co­pou pînă în Tîrgu Cucu nici nu simt călătoria. Mulțimea de cu­lori, mu­zica și tinerii care dansează rî­zînd, vocea lui Bogdan, MC-ul tramva­iului, care îndeamnă la voie bună și baloanele care zboară dintr-o mî­nă în alta mă fac să cred că s-a scurs doar o clipă de cînd m-am urcat în corabia gălăgioasă.

Între timp mă întîlnesc și cu Costi, student în anul I de master la Geografie, pe care îl cunosc încă din liceu. Coborîm cînd va­sul acostează în stația de lîngă mă­nă­s­tirea Golia, unde toți fumă­to­rii se ascund pentru o doză scurtă de ni­cotină. „Nu avem voie să fu­măm sau să bem în tramvai, dar afară mai trișăm un pic”, îmi spune a­mi­cul în șoaptă, rîzînd complice îm­pre­ună cu Alexandra, prietena lui, părtașă și ea la mica fărădelege.

După cinci minute pauza ia sfîrșit, iar MC-ul cu păr portocaliu anunță îmbarcarea. El e căpi­tan în seara asta și toți mateloții îl as­cul­tă urcînd grăbiți la bordul va­su­lui ornat cu ghirlande și hîrtie co­lorată. În înghesuiala din tramvai o cunosc pe Ana, o fată mi­cu­ță cu două gropițe în obrajii îmbujorați care apar de fiecare dată cînd zîm­bește. Dansează pe toate melo­diile și fură privirile tuturor bă­ie­ților din jurul ei, dar în seara asta vrea să mă tachineze pe mine așa că mă înghiontește la fiecare me­lo­die. Ajunși în stația din Agro­no­mie ritmul din boxe se schim­bă, și într-o clipită o horă înconjoară cu totul vaporul scăldat în lu­mi­ni­le becurilor colorate. Doar cîțiva tineri rămîn pe margine prin­tre ca­re și un student micuț și slab care se uită trist la reclama la țui­că de prune de pe tramvai. „Ce-aș fi dan­sat și eu dacă aveam o sticlă din aia ”.

Andrei MIHAI

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Etichete:

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top