Epilog politic

1001 de măști Niciun comentariu la Epilog politic 0

„Blonda, blonda! Să vină blon­da la poză”, strigă un brunet învăluit într-o robă care îl face să semene cu un preot druid. Abia cînd își potrivește bande­ro­la vi­și­nie a Facultății de Știin­țe Po­li­tice și scoate dintr-o sa­co­șă to­ca își dă de gol statutul de ab­sol­vent. Strecurîndu-mă prin­tre mul­țimea de absolvenți, ma­me cu pă­rul permanent, unchi arși de soare și surioare preșcolare cu fundițe roz, am realizat că nu fac nicidecum notă discordantă și mă pot da drept o verișoară ve­ni­tă de-acasă sau o iubită ze­loa­să.

Am­fi­teatrul „Mihail Kogăl­ni­cea­nu” se umple rapid cu ru­de îm­bră­cate în culori pastel, du­pă ca­re, pe fondul pieselor „Ama­zing grace” și „Simply the best” a Ti­­nei Turner, grupa I intră în șir indian în sală în aplauzele ve­ri­șo­rilor din spate.

Ghidușie la final

„Știți care este cel mai scurt discurs din istorie?”, în­trea­bă un profesor, îmbrăcînd subit un zîm­­bet cîrcotaș. „Avram Ian­cu l-a rostit, pe cîmpul de bă­tă­lie, cînd le-a zis oștenilor: «No, me­rem?», și oștenii au răspuns, fi­rește, «No, hai!»”, continuă cu emfa­ză. Pro­fe­sorul își continuă în apla­u­zele studenților discursul despre La­r­ry Walters, britanicul care s-a ridicat la o altitudine de 4600 de metri într-un aparat de zbor con­fecționat din 45 de ba­loa­ne cu he­liu atașate de un sca­un de gră­dină. „Important e să ți­­neți me­reu minte că dacă vă do­­riți cu a­de­vă­rat ceva, nu e chiar imposibil de realizat”, conchide dascălul.

Premierea absolvenților are loc în stilul clasic, cu o coloană sonoră estivală și piperată cu cî­te un discurs demn de clasa a ze­cea a fiecărui șef de grupă. „A­cum vom viziona un filmuleț re­alizat de colegii noștri”, anunță aproape emoționată prezentatoa­rea. În cîteva secunde, pe pa­no­ul de videoproiecție au început să se deruleze imagini cu studenți în decoruri diferite, de la disco­teci, peisaje ninse, amfiteatre, săli de curs, în grup, de Hi5, acțiuni extracuriculare ori baluri mascate. Pentru mine, o studentă ră­tă­cită din anul al II-lea, momentul revelatoriu a venit la finalul filmulețului, cînd pe ecranul ne­gru a apărut cu litere de-o șchioa­pă mesajul „Ne vedem în 2020!”. Înghit în sec și mă pierd printre studenții cu pălăriuțe pătrate care se înghesuiau la poza de grup. La anul, e rîndul meu. Și gata.

Alexandra PANAETE

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top