Vatican, granița dintre creștinism și legendă

Numeroasele controverse ce s-au țesut de ani buni în jurul Vaticanului au făcut ca oamenii să se întrebe ce anume protejează zidurile groase care adăpostesc cel mai mic stat independent din lume. Numit și nucleul religiei romano-catolice, orașul Vatican are o importanță culturală deosebită. Monumente precum Bazilica Sfântul Petru, Capela Sixtină și Muzeul Vaticanului atrag anual mii de turiști dornici să vadă încăperile și coridoarele ascunse, manuscrise interzise și să afle ce secrete ascunde cel mai controversat oraș al lumii.

Deși religia catolică datează de se­cole, statul Vatican a apărut abia în anul 1929. Trecut în totalitate în pa­trimoniul cultural UNESCO, „ța­­­ra Papei”, după cum mai este nu­mit, a reprezentat întotdeauna un loc în care ușile închise țin sub cheie secrete bine păstrate ale re­pre­zen­tan­ților religiei catolice. Pe lîngă operele de artă și sculpturile realizate de cei mai faimoși artiști precum Michelangelo, Botticelli sau Ber­nini, una dintre cele mai mari curiozități ale oamenilor o repre­zin­­tă arhivele Vaticanului. Textele interzise au fost păzite cu sfințenie încă din secolul al XVIII-lea. Deși cei mai mulți spun că documentele con­­­țin informații detaliate legate de crime, incesturi, intrigi și în­șe­lă­torii pe care Biserica Catolică le-ar fi făcut, alții afirmă că arhiva con­ține texte care ar putea schimba to­tal percepția oamenilor asupra re­li­giei. Anumite mituri legate de creș­tinism care ar putea fi ade­vă­ra­­te, dar sînt ținute secret, pot distruge tot ceea ce s-a știut pînă acum din învățăturile biblice. Fiind un stat monahal, eclesias­tic și sacerdotal (n.r. preoțesc), el este condus de episcopul Romei, Papa, care reprezintă totodată pu­te­rea legislativă, executivă și jude­cătorească. Populația Vaticanului es­te foarte mică.

Formată din apro­ximativ 900 de oameni, cetățenia vaticană se obține foarte greu. Din ca­uza faptului că nu există niciun spital în țară, femeile sînt nevoite să nască în maternitățile din Italia, copilul fiind după aceea cetățean italian. Astfel, cetățenia vaticană nu se dobîndește la naștere, ci se ob­ți­ne doar dacă îndeplinești o funcție în cadrul Bisericii Catolice și ai do­mi­ciliu permanent în Vatican.

Gărzile Elveţiene, singurul corp armat al Vaticanului

Oamenii care locuiesc pe terito­riul statului au propria monedă. Dacă în trecut moneda oficială era lira, de curînd statul a adoptat mo­ne­da euro personalizată cu imagi­nea Papei. Pe lîngă asta, Vaticanul este singurul stat care are o bancă ce face tranzacții în limba latină. În prezent conducătorul Scaunului Sfînt este Papa Francisc I. Cel de-al 266-lea papă are putere completă, însă la deciziile legate de stat el este consultat și asistat de un or­ga­nism guvernamental numit Curia. Capul religiei romano-catolice este întotdeauna păzit de o gardă de corp special aleasă de pe teritoriul Elveției și antrenată zilnic pentru protecția lui.

Formată la ora actuală din a­pro­ximativ 100 de soldați, Garda El­ve­țiană a rămas, încă din anul 1506, singura armată care a apărat Va­ti­ca­nul. Înființată de către Papa Iu­lius al II-lea, ei reînnoiesc în fie­ca­re an, pe data de 6 mai, jurămîntul fa­ţă de Suveranul Pontif. Această dată a fost aleasă pentru a marca ziua în care 147 de membri ai acesteia au murit luptînd pentru apă­ra­rea Papei Clement al VII-lea cînd a fost atacat de trupele împă­ra­tu­lui Carol Quintul.

În Garda Elvețiană nu au fost ni­ciodată admise femei, iar con­di­ți­ile pe care trebuie să le înde­pli­nești pentru a fi admis sînt ace­le­ași de secole. Fiecare membru trebuie să fie cetăţean elveţian, să aibă vîr­s­ta cuprinsă între 19 și 30 de ani, iar cel mai important lucru, trebuie să aibă stagiul militar făcut în Elveţia şi o reputaţie ireproşabilă. Odată an­gajați, militarii nu au voie să pă­ră­sească niciodată Vaticanul decît după anularea contractului. Aceș­tia pot fi angajați și pe o perioadă de 25 de ani. Odată cu depunerea ju­ră­mîntului, soldații primesc auto­mat cetățenie vaticană, sînt scutiți de orice taxă, iar lunar pri­mesc o su­mă de 1.200 de euro pentru servi­ciile mi­litare pe care le pres­tează. A­ceș­tia au un an­tre­nament dificil în fi­e­ca­re zi și sînt în­vă­țați să fo­lo­seas­că orice tip de armă, de la ar­curi și săbii pînă la pistoale și puști.

Componenţa gărzii in­clu­de un comandant, cu grad e­chi­va­lent celui de co­lonel, un ca­­pe­lan, trei o­fi­ţeri su­pe­riori, un sergent ma­jor şi 99 de sol­­­daţi-ha­­le­bar­­­dieri. O le­gen­­­­dă care cir­­­cu­lă în ju­­­rul Găr­zii El­ve­ție­ne este că în­suși
Mi­che­­lan­­ge­lo le-a creat uni­forma, iar cu­­lo­ri­le galben și al­bas­tru au fost alese de că­­tre con­­du­că­torul Va­ti­­ca­nu­lui de atunci, Pa­pa Iu­lius al II-lea și re­pre­zen­­tau cu­lorile spe­ci­fice stin­dar­du­lui fa­­mi­liei lui, Della Ro­ve­re. Mai tîrziu, la cererea Papei Leon al X-lea, s-a a­dăugat și cu­loarea ro­șie specific ca­mi­liei de Me­dici. La ceremo­nii a­ceștia poar­tă mereu gu­le­re înalte și mă­nuși al­be, iar în zilele obiș­nu­i­te aceștia poar­tă uniforme albastre simple.

O Apocalipsă pe jumătate

În jurul Vaticanului se specu­lea­ză diferite legende și profeții pe care cei mai învățați le-au prezis de-a lungul timpului. Sfîn­tul Ma­la­chia, primul sfînt canonizat de către pa­pă, a prezis că sfîrșitul lu­mii va veni odată cu cel de-al 266-lea con­du­că­tor al Va­ti­ca­nului.

Aces­ta a pre­ci­zat că pe ultimul papă îl va chema Pe­tru și va fi un papă de cu­loare neagră care va distruge Ro­ma și Biserica a­ducînd după sine și A­po­calipsa. Pe placa din piatră din Basilica San Pietro, unde sînt tre­cuți toți Papii care au fost vreodată la conduce­rea Va­ti­ca­nului, nu mai era spațiu decît pentru un sin­gur nu­me, iar pe data de 11 fe­bru­arie 2013, cînd Papa Be­ne­dict al XVI-lea și-a anun­țat retra­ge­rea, oa­menii s-au re­vol­tat cînd au vă­zut că unul din­tre fa­voriții la sca­­u­nul de la Va­tican este Pe­ter Turk­son, un papă de cu­loa­re din Ghana.

Malachia a mai prezis în vremea sa lista cu ur­mă­torii 112 papi, iar aceas­ta a fost co­rec­tă în­tru to­tul.
De la date, ani și nu­me, lis­­ta con­ți­nea fi­e­ca­re om care ur­ma să poarte co­­­ro­a­na pa­pa­lității, iar acest lu­cru i-a bul­versat pe unii cre­din­­cioși care e­rau siguri că e­xis­tă ur­mă de a­de­văr în pro­­feția sfîntului.
Pe data de 13 martie 2013, cel care urma să vină la con­­­du­­­­cerea Va­ti­­ca­nului era Jorge Ber­­­­­go­glio, în pre­zent Pa­pa Fran­cisc I.

Oa­­menii au răsuflat ușu­rați cînd au văzut că sfîrșitul lumii este în­tîrziat, dar au ignorant faptul că profeția s-a îm­pli­nit pe ju­­mă­tate. Actualul pa­pă nu este ne­­gru, dar el face par­te din or­di­nul iezuiților și conform orga­ni­ză­rii acestei so­cie­tăți se­crete, Jorge Ber­goglio poar­tă ti­tlul de general al Americii La­ti­ne. Fiecare general al ordinului ie­zu­iților este supranumit și „Black Pope” (n.r. Papa Ne­gru).

Ordinul a fost creat în 1534 de către un grup de studenți care au studiat la U­ni­versitatea din Pa­ris și a fost aprobat pe data de 27 septembrie, 1540 de către Papa Paul al III-lea, prin bula „Regimini mi­li­tan­­tis Eccle­si­ae” adică trei voturi că­lu­gă­rești o­biș­nuite: ascultare, cas­titate, să­ră­ci­e, însă iezuiții au in­trodus un al patrulea vot ce con­stă în as­cul­ta­re necondiționată fa­ță de papă. În prezent oridinul își are sediul în Roma, în apro­pie­rea Vaticanului.

Deși nimeni nu știe cu exactitate cînd va veni sfîrșitul lumii sau da­că actualul papă va aduce, precum scrie și în Biblie, distrugerea re­li­giei, Vaticanul rămîne una dintre cele mai importante atracții tu­ris­ti­ce pentru pelerinii din întreaga lu­me, care vin aici cu speranța că poa­te vor mai descoperi ce se­crete se ascund între zidurile groa­se.