Ocolul Pămîntului în cîteva ore

Lumea pe jar Niciun comentariu despre Ocolul Pămîntului în cîteva ore 6

De la Iași la București cu orice tren faci cel puțin șapte ore. Și sînt ore chinuitoare, în care-ți vezi toată viața prin fața ochilor, scăldată în mirosuri îngrozitoare, într-un legănat diavolesc care pare că nu se mai termină. Însă în proiecte de tipul Hyperloop, desprinse parcă dintr-un viitor mai SF decît multe dintre filmele la care ne uităm, în șapte ore ai avea timp să mergi din Iași în Barcelona, să vizitezi Sagrada Familia, să faci puțin shopping și să te întorci acasă. Cu o tehnologie gîndită de Elon Musk, fondatorul Tesla și SpaceX, două dintre cele mai cunoscute companii de inovație din lume, publicată într-o lucrare în 2013, oamenii de știință din întreaga lume lucrează să transforme Hyperloop în al cincilea mod de transport, după cel rutier, aerian,
pe apă sau pe calea ferată.

Ca orice mare idee, Hyperloop a pornit de la o frustrare și de la un orgoliu. Cînd Elon Musk a făcut o pauză de la planurile sale de a tri­mite oameni pe Marte prin progra­mul SpaceX pînă în 2030, a auzit de planurile guvernului din SUA de a face o linie feroviară de mare viteză care să lege toate cele 51 de state. „California high speed rail pro­ject” urma să fie, în viziunea lui Musk, inutil de scumpă în contextul în care costurile de întreținere sînt enorme, linia ferată nu e cea mai rapidă din lume, iar construc­ția ei însemna milioane de exproprieri și o birocrație infernală. De aceea, în 2013, publicîndu-și ideea într-o lucrare pe care a deschis-o tuturor pentru îmbunătățiri, Elon Musk a propus sistemul de transport rapid în capsule, printr-un tub care poate fi sub sau suprateran, folosindu-se de propulsia într-un mediu cu aer rarefiat similar cu cel de la mai mult de 10.000 de metri deasupra Pămîntului, unde zboa­ră avioanele de mare viteză.

Pe principiul – de cîte ori să mai reinventăm roata?, sistemul ar ur­ma să revoluționeze transportul pe distanțe medii. Capsulele ar zbura cu viteze de aproape 1.127 de kilometri pe oră (700 mile pe oră) și ar lega New York-ul de Washington DC în 45 de minute în loc de mai mult de trei ore și jumătate cît ar du­ra în prezent un drum cu mașina. Și chiar dacă zborul durează o oră și 10 minute, timpul petrecut mer­gînd la și de la aeroport, cît și frec­vența redusă a zborurilor favorizea­ză tehnologia Hyperloop. Creato­rul conceputului, Elon Musk, spune că, odată dezvoltată și aplicată tehno­logia, capsulele care conțin pasa­geri ar putea porni la distanță de cîte­va secunde unele de celelalte și ar pu­tea merge în siguranță, automatizate complet, fără nevoia unui pi­lot. În ceea ce privește costurile, ideea expusă de Musk argu­men­tea­ză că, în cazul pasajelor suprate­rane, exteriorul lor ar putea să fie realizat din panouri so­lare care să încarce bate­riile necesare motorului electric ce se vrea instalat pe fie­care modul de transport în parte. Concret, tehnologia este gîndită astfel încît în mediul cu aer rarefiat din tubulatura de transport un motor electric să propulseze la vi­teze aproape supersonice modulul de transport, apoi să se opreas­că iar un ventilator să creeze o pernă de aer pe care să se poată efectua deplasarea. Cum rezistența aerului ar fi infinit mai mică decît cea a atmosferei normale a Pămîntului, capsula se poate mișca foarte ra­pid cu un minim de efort.

Închipuiți-vă că, în spațiu, un­de presiunea atmosferică este zero, o piatră aruncată în față se poa­te deplasa la infinit, fiind­că nu există frecarea cu aerul și accelerația gra­vi­tațională care să o o­preas­că. Acționează asu­pra ei al­te forțe, desigur, precum cea gravi­ta­țio­na­lă, care o așază pe or­bite, dar este nevoie de e­ner­gie minimă pentru a oferi propulsie infinită unui obiect într-un astfel de mediu.

Ideea lui Elon Musk s-a răspîn­dit ca un virus în întreaga lume. Din India, în Arabia Saudită, Londra pînă în SUA, conducerea statului vorbește concret de implemen­ta­rea unor astfel de soluții pentru a re­duce timpii necesari transportului de persoane. Iar cel mai mare im­pact pe care îl poate avea un astfel de proiect este asupra navetiștilor. În România au devenit cunoscute imaginile din Piața Victoriei cu sutele de oameni îngrămădite care așteaptă metroul. Odată implementat un sistem tip Hyperloop, timpii de călătorie se reduc, precum și cei de așteptare, iar naveta către periferia orașului ar fi la îndemîna oricui. Iar cei care au gîndit conceptul iau în calcul și faptul că ar scădea considerabil traficul auto, iar astfel s-ar decongestiona orașul și s-ar re­du­ce poluarea.

Durată de implementare

Chiar dacă teh­no­logia în domeniu este destul de avansată și nu mai vorbim doar de un concept teo­retic, pînă la implementarea propriu-zisă pentru consumatori vor mai trece mulți ani. Elon Musk a declarat în mai multe interviuri că Guvernul SUA și-a dat acordul pen­tru începerea lucrărilor la astfel de proiecte, dar fără a fi preci­zat un orizont concret de timp. Guvernul londonez discută despre cel puțin două decenii pînă cînd vor lua în calcul astfel de alternative de trans­port. De aceea, Elon Musk a gîndit un sistem pentru a-i atrage pe stu­denți și pe cercetătorii din univer­si­tăți aproape de proiectul Hyper­loop. A organizat în 2017 primele două competiții mondiale „Hyper­loop Pod Competition” la care au participat echipe de studenți și pro­fesori din întreaga lume pe un circuit de 500 de metri construit după toate standardele necesare de că­tre cei de la SpaceX. Un nou concurs este deschis studenților în 2018, cînd se așteaptă un număr de două ori mai mare de concurenți și există un singur criteriu pentru departajarea echipelor: cea mai mare viteză atin­să de o capsulă.

În același timp, echipa Virgin Hy­perloop One lucrează la dezvoltarea tehnologiei astfel ca în anul 2021 să poată propună implementarea primelor circuite în lu­me, atît pentru pasageri, cît și pentru marfă. Aceștia au și construit un model care a efectuat primele teste de succes, ce împrumută mult din tehnologia teoretizată de Elon Musk dar nu folosește sistemul „per­nei de aer” sub modul pentru depla­sare, ci levitația magnetică, tehno­lo­gie folosită și de trenurile de mare viteză care circulă acum în China și Japonia. Tot cei de la Virgin Hy­perloop One propun și un sistem de calculare a rutelor. Conform a­cestora, un drum de la București la Chișinău poate fi făcut în 29 de minute cu actuala tehnologie Hy­perloop. Dacă transpunem cifrele, vedem că sînt zile în care facem 29 de minute din Copou în Tudor, în­grămădiți într-un autobuz în care timpul se scurge mult mai greu decît în realitate.

Articole similare:

Autor:

Cătălin Hopulele

Director la Opinia studențească, reporter Ziarul de Iași.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top