Oamenii, moneda de schimb în social media

Lumea pe jar Niciun comentariu la Oamenii, moneda de schimb în social media 44

Cît timp a trecut de cînd ai intrat ultima dată pe Facebook? Sigur nu mai mult de cîteva minute, dar îți verifici profilul de atîtea ori pe zi, încît ai pierdut socoteala. Poți accesa printr-o singură atingere o industrie de 32 de miliarde de dolari, atît cît valorează piața de publicitate în social media. Poate nu realizezi, dar ești una dintre milioanele de persoane care generează capital pentru această industrie – totul depinde de puterea ta de cumpărare. Sau îți poți lua banii înapoi, poți devenind un „influencer” (n.r.: o persoană cu mulți followers sau urmăritori): primești bani ca să le prezinți celor care te urmăresc produse sau branduri de care ei ar putea fi interesați.

Instagram, Twitter, Facebook, Snapchat – sigur ai măcar una dintre aceste aplicații în smartphone-ul tău. În timp ce pentru majoritatea utilizatorilor Instagram este doar o platformă de socializare pe care în­carcă pozele cu mîncare pentru ca­re nu găsesc loc pe Facebook, pentru alții aceasta este singura lor sursă de venit. Mecanismul din spatele con­ținutului sponsorizat de pe Instagram este unul destul de simplu: brandurile sau companiile ur­mă­resc așa numitele „Insta-ce­le­bri­ties” sau „influenceri” (persoane cu cîteva mii de followeri) și le plă­tesc pentru a le face reclamă.

Claudia Oshry, o studentă la New York University, trăiește ex­clu­siv din banii pe care îi cîștigă prin Instagram. Cunoscută drept „fata fă­ră un loc de muncă” (@girlwithno­job), ea are peste 2 milioane de foll­owers, fiind astăzi un brand de In­stagram. În primul an de facultate era stagiară într-o agenție de PR și fiindcă nu îi plăceau nici colegii și nici locul de muncă, a început să-i vor­bească de rău pe Tumblr (n.r.: o rețea socială de blogging). După ce a fost concediată, și-a făcut contul de Instagram, unde a început să facă glume despre propria persoană, des­pre faptul că nu mai are niciun venit și nici nu îi place să mun­ceas­că. Așa a reușit să convingă și ce­le­bri­tăți precum Harry Styles, Ken­dall Jenner sau Joe Jonas să o ur­mă­reas­că: producînd conținut amuzant, cu care fanii ei se identifică, iar printre postările proprii introduce con­ți­nut plătit de branduri, ajungînd să ia și 20.000 de dolari pentru o singură postare sponsorizată.

750.000 de dolari pentru o poză

Hashtag-urile sînt elemente im­portante pentru rețelele de so­cia­li­za­re fiindcă indexează conținutul mai bine și atrag mai multe like-uri. În plus, utilizatorii pot identifica mai ușor conținutul sponsorizat prin hashtag-uri precum #ad sau #promo, mai ales că unele fo­to­gra­fii dezinformează sau induc în e­roa­re. De exemplu, Kim Kardashian, cu 69.5 milioane de followers, a făcut re­clamă unui medicament fără a specifica acest lucru, dar omițînd și efectele adverse, ceea ce a atras cri­ticile fanilor, dar și pe cele și ale a­u­torităților din Statele Unite ale Americii (SUA), care au constrîns-o să modifice postarea. Chiar și așa, ea a rămas cu cei 750.000 de dolari pe care i-a primit pentru reclamă.

Pentru început, poți cîștiga a­pro­ximativ 60 de dolari pentru o re­clamă, dacă ai mai mult de 1.000 de followers. Închipuie-ți că ai putea să cîștigi 223.000 de dolari pe an, dacă ai avea peste 100.000 de followers pe Instagram și un banal smartphone. Dar asta implică și o luptă con­tinuă pentru engagement (n.r.: nivelul de implicare a fa­ni­lor), al­goritmii din spatele bazei de foll­oweri fiind foarte complecși.

Celebritatea cu cei mai mulți urmăritori pe Instagram este Selena Gomez, cu aproximativ 73 de mili­oa­ne de fani, ea cîștigînd de la 230.000 de dolari în sus pentru re­cla­me. Fotomodelele de top precum Cara Delevigne, Kendall Jenner sau Gigi Hadid cer între 125.000 și 300.000 de dolari pe o singură pos­ta­re sponsorizată, avînd în spate ar­mate de peste 60 de milioane de followers. Dacă Instagram s-ar în­chi­­de mîine, mulțe celebrități ar ră­­mîne fără o sursă consistentă de venit. Nu se mai poate trăi doar din blogging și videoclipuri încărcate pe You­tube, iar astăzi oamenii își co­mer­cia­li­zea­ză talentul în cele mai inedite moduri.

autobuzul social media

Dacă Instagram este platforma fe­țelor drăguțe, care vînd aproape orice, Facebook, cea mai populară re­țea de socializare din lume mi­zea­ză pe share-uri. Cu peste un mili­ard de utilizatori în întreaga lume, Facebook permite brandu­ri­lor și ce­lebrităților să ra­fineze postările în func­­ți­e de publicul-țintă al pa­gi­ni­lor, ceea ce în­seamnă că o reclamă a­jun­­ge exact la audiența ca­re contează. Pe Face­book, cei care cîștigă destul de mult din reclame sînt bloggerii.

Cea mai mare parte a banilor din in­dustria de advertising la ni­vel global intră în promovarea pe Facebook (aproximativ 16 mili­ar­de de dolari), fie prin ambasadorii de brand fie direct prin Facebook Ads. Recent, Facebook a anunțat că va plă­­ti celebritățile ca să folosească func­­ția de live streaming (n.r.: trans­mi­siuni video live) a platformei. În funcție de numărul de fani, o ve­de­tă cu peste un milion de like-uri poa­te cîștiga de la 20.000 de do­lari în sus pe o singură re­cla­mă.

Snapchat, noua pînză a artiștilor

Deși Twitter nu a prins atît de mult în Ro­mâ­nia (300.000 de utili­za­tori), în SUA, spre e­xem­plu, este o plat­for­mă populară (cu 110 mi­lioane de utilizatori), deși nu le a­du­ce utilizatorilor ve­nituri la fel de mari precum In­sta­gram. De re­gu­lă, vedetele sînt cele care cîștigă bani din tweets. Spre exemplu, 140 de ca­ractere îi pot aduce lui Kim Kar­da­shian 10.000 de dolari, pe cînd Lind­say Lohan ia pe un tweet 3.500 de dolari. In­con­ve­nien­tul acestei plat­forme de so­­cia­li­zare este că ba­nii merg numai în bu­zunarele persoanelor care au deja vizibilitate în mass-media tradiționale, fiind foar­­te greu pentru persoane să își con­stru­iască o re­pu­tație. De a­ce­e­a, persoa­ne­le care caută fai­ma în social media nu țin­tesc Twitter-ul, ci mai cu­rînd In­stagram.

Snapchat este o platformă de so­cializare exclusiv pentru smartphone, care prinde din ce în ce mai mult teren în fața celorlalte rețele. Există deja așa-numiții artiști pe Snap­chat, care desenează în a­pli­ca­ție folosind instrumentele puse la dis­poziție, iar pentru un astfel de de­sen primesc și 25.000 de dolari. Cy­rene Quiamco este unul dintre cei mai populari utilizatori de Snap­chat, iar un singur videoclip al ei adună cel puțin 36.000 de vizualizări. Ea co­laborează atît cu branduri precum Samsung și Burger King, dar și cu Dis­ney, Lionsgate sau 20th Cen­tu­ry Fox și nu cîștigă mai puțin de 10.000 de dolari pe un singur snap.

Airbnb este o altfel de rețea so­cia­lă, care conectează călători din toat­ă lumea. Pe lîngă faptul că utili­zatorii pot împărtăși experiențe și lo­curi pe care le-au vizitat, ei își pot pune și casele la dispoziția celor ca­re călătoresc. Acestea pot fi în­chi­ri­ate pe o perioadă scurtă de timp, pen­tru o sumă stabilită de proprietar. Particularitatea Airbnb este că această rețea conectează oamenii și offline, nu doar online, dar le dă și po­sibilitatea unui venit constant. În schimb, utilizatorii nu pot face re­clamă niciunui produs.

lucru pe social media

Se estimează că valoarea pieței de advertising în social media în a­­nul 2017 va crește pînă la suma de 41 de miliarde de dolari. Industria este în creștere, iar tot mai multe com­panii aleg să își facă reclamă pe platformele de socializare, banii chel­tuiți în mediile tradiționale de pu­blicitate (radio, televiziune, print) fiind din ce în ce mai puțini. Pu­bli­cul-țintă este format din persoanele cu vîrste cuprinse între 14 și 35 de ani, generații care au îm­bră­ți­șat smarphone-ul mai curînd decît mingea de fotbal. Astăzi, bătălia ve­detelor se dă între numărul de fo­llowers, like-uri și vizualizări, nu în apariții în presă și la evenimente. Brandurile globale întrețin tran­zac­țiile uriașe din social media, în timp ce actorii industriei sînt într-o că­u­ta­re continuă de fețe noi, care generează profit.

Autor:

Roxana GĂINĂ

Iubesc Bucureștiul și scriu despre el atunci când mi se face dor.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top