Studenții chiulesc de la specializările complementare

Oferta de specializari complementare propusa de Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” este pe cale de dizolvare, desi a fost introdusa doar de trei ani. Din totalul de 5242 de locuri au fost ocupate, in acest an universitar, aproximativ 200. Conducerea institutiei pune esecul pe seama dezinteresului studentilor, care prefera sa studieze o singura specializare. Asta pentru ca, urmind si cursurile altei facultati, in cel de-al treilea an de studiu, ei risca sa nu-si finalizeze lucrarile de licenta la timp. De asemenea, problemele pe care le intimpina acestia in momentul eliberarii Suplimentului la Diploma, unde ar trebui sa fie trecuta cea de-a doua specializare si lipsa de incurajare din partea facultatilor, ii fac pe studenti sa stea departe de oferta propusa de UAIC. Momentan, situatia nu are o rezolvare imediata, doar pastrarea numarului de locuri actual pentru anul universitar urmator, din motive economice.

Daca anul trecut specializarile complementare de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) inca mai erau “populare” in rindul studentilor, anul acesta conducerile facultatilor au constatat ca, au scos locurile la concurs aproape degeaba. Din 5242 de locuri propuse de universitate au fost ocupate aproximativ 200, majoritatea la studii de licenta la zi. “Universitatea a avut o oferta bogata, dar studentii nu sint interesati, si din cauza timpului scurt, si pentru ca nu au inteles ca le va servi in viitoarele joburi”, a declarat prof. univ. dr. Carmen Cretu, prorector Studenti si Absolventi la UAIC.

Specializarile complementare, introduse la UAIC in anul universitar 2006-2007, cind rector al institutiei era prof. univ. dr Dumitru Oprea, ii vizau pe cei care doreau sa urmeze in an terminal cursuri din anii I sau al II-lea din cadrul altei facultati. Aceasta specializare urma sa fie trecuta pe Suplimentul la Diploma, care atesta ca studentul a urmat in trei ani de studiu doua specializari.

Studentul, o specie rara

La multe dintre cele 15 facultati ale Universitatii, specializarile complementare exista numai in teorie. La Facultatea de Drept, de exemplu, nu s-a ocupat nici unul din cele 1875 de locuri scoase la concurs. Cu aceeasi situatie se confrunta si conducerea Facultatii de Matematica, care justifica dezinteresul studentilor fata de oferta de specializari complementare prin faptul ca asta i-ar impiedica sa-si finalizeze lucrarile de licenta: “Nu se poate invata atita materie intr-un timp asa de scurt, sa mai ai de terminat si o licenta. Acest sistem nu a functionat din start. Noi sintem pregatiti, avem cursuri, putem informa oricind studentii, dar nu exista cereri. Nici nu vine, nici nu pleaca nici un student de la noi”, a declarat prof. univ. dr. Ovidiu Carja, decanul facultatii.

De la Facultatea de Litere, in schimb, studentii au plecat, dar nimeni nu s-a aratat interesat, pentru acest an universitar, de vreuna din cele sase specializari complementare: Limba si literatura romana, Limbi si literaturi straine, Literatura universala si comparata, Filologie clasica, Studii americane si Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii. Pentru decanul institutiei, prof. univ. dr. Stefan Avadanei, explicatia este simpla – “Copiii nu sint interesati din cauza timpului mult prea scurt. Nu au timp sa-si termine lucrarile de licenta” – si, pentru moment, nu vede nici o solutie pentru a schimba situatia actuala.

La Facultatea de Istorie insa, pe linga lipsa timpului de care dispune studentul – pentru a-si pregati, in al treilea an de studiu, si lucrarea de diploma, dar si de a urma cursurile specializarii complementare alese – a mai aparut o problema. Suplimentul la Diploma, care trebuia sa ateste faptul ca studentul a urmat inca o specializare, se pare ca nu functioneaza intocmai cum era planuit in 2005-2006, prima generatie care a putut beneficia de aceasta anexa la diploma de licenta. “Handicapul cel mai mare al acestor specializari este ca, desi studentul ar fi trebuit sa aiba pe Suplimentul la Diploma doua specializari, acolo se regasea doar una. Si asta i-a descurajat pe multi dintre ei. Momentan nu a disparut aceasta idee de continuare a proiectului, desi specializarile complementare functioneaza in momentul de fata intr-un stadiu latent”, a explicat prof. univ. dr. Alexandru Florin Platon, decanul Facultatii de Istorie.

Aceleasi motive le-au invocat si conducerile altor facultati ale UAIC, unde nici un student nu si-a ales o specializare complementara: Teologie Ortodoxa, Informatica si Sport.

Putini, da’ buni

Una dintre facultatile “de succes” in privinta functionalitatii sistemului de specializari complementare este Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA). Aici, din cele 1875 de locuri scoase la concurs s-au ocupat aproximativ 200. Decanul facultatii, prof. univ. dr. Dinu Airinei, recunoaste ca nu e este insa vorba de o reusita, numarul de studenti inscrisi fiind, in opinia sa, prea mic: “Acesta este un prilej bun, dar trebuie raportat la cererile studentilor si la piata muncii”, a spus decanul. Acesta a adaugat si faptul ca nici studentii nu vad avantajele unei specializari in plus. Fostul rector al universitatii, prof. univ. dr. Dumitru Oprea, gaseste si alte motive pentru care sistemul de specializari complementare, introdus in timpul mandatului sau, nu da roadele asteptate. Acesta crede ca tocmai in cadrul facultatilor studentii nu sint incurajati sa-si aleaga o specializare complementara, mai ales daca aceasta se regaseste in oferta altor facultati. Asta pentru ca, “daca un student merge sa studieze un an la alta facultate, fondurile destinate acelui student merg la facultatea aleasa de el”, a comentat fostul rector  cu privire la situatia actuala de la UAIC.

Exista totusi studenti inscrisi la specializari complementare si la alte facultati in afara de FEAA, insa tot in procent mic: la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice au fost ocupate 26 din cele 440 de locuri scoase la concurs, iar la Facultatea de Biologie trei locuri din 25.

Probleme peste probleme

Specializarile complementare au aparut pentru prima data la UAIC in perioada mandatului fostului rector, prof. univ. dr. Dumitru Oprea. La acea vreme, acesta sustinea ca organizarea  a fost creata “pentru a largi domeniile inguste”. Acum, fostul rector crede ca sistemul specializarilor complementare nu e functional pentru ca lipseste traditia in ceea ce priveste educarea unui student in ideea de perfectionare prin specializarea complementara. “In toate universitatile din Marea Britanie, America, Canada studentii sint liberi sa-si aleaga aceste specializari si sint chiar incurajati. Pentru ei este ceva normal”, a declarat prof univ. dr. Dumitru Oprea.

Actualul rector, prof. univ. dr. Vasile Isan considera insa ca exista mai multe obstacole in indeplinirea telurilor acestui proiect. Una din ele ar fi ca “studentii nu sint interesati, iar noi nu ii putem obliga”.

Mai mult decit atit, confuzii au aparut si din cauza Suplimentului la Diploma. Acesta, dupa cum sustine fostul rector al UAIC, ar trebui sa fie o anexa la diploma de licenta, unde sa fie trecuta specializarea complemetara “absolvita”: “Deci, pe diploma va scrie domeniul principal, iar pe Suplimentul la Diploma cealalta”. Concret, lucurile stau altfel: “S-ar putea sa intimpinam probleme in ceea ce priveste eliberarea diplomelor de licenta, din cauza acelui supliment la diploma. Totusi, tot ce prevede Bologna accepta aceasta specializare”, a explicat rectorul Vasile Isan.

Solutia: anularea ofertei

In anul universitar 2007-2008 UAIC propunea studentilor in jur de 4800 de locuri la specializarile complementare, pentru ca in anul universitar urmator sa suplimenteze aceste locuri cu aproximativ 500.  Momentan, situatia specializarilor complementare este una incerta, iar actuala conducere se gindeste ca, pe viitor, sa renunte la acest gen de oferta de studiu. “Nu vom mai incuraja dezvoltarea acestor specializari, deoarece nu este economic pentru Universitate. Le vom pastra pe acestea pe care le avem. Noi sintem o insitutie care lucreaza pe cerere-oferta”, a declarat prof. univ. dr. Carmen Cretu, prorector Studenti si Absolventi la UAIC.

Totusi, fostul rector, prof. univ. dr. Dumitru Oprea crede ca rezolvari exista. Solutia vine tot din partea fostei conduceri a UAIC, care promite ca “voi discuta cu ai mei colegi si vrem sa facem acest lucru eficient. Sa nu mai fie probleme cu acest Supliment la Diploma, studentii sa stie ca pot opta pentru orice si ca tine de ei sa se specializeze pentru viitoarele locuri de munca. este doar in interesul lor”, a declarat Dumitru Oprea.

Dintre toate universitatile de stat din Romania, pina in momentul de fata numai  Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” ofera studentilor posibilitatea de a urma o specializare complementara. Ideea de la care pornise aceasta oferta, de a-i ajuta pe studenti sa se perfectioneze in mai multe domenii, care le vor servi ulterior la locurile de munca pentru care vor opta a fost, treptat, uitata de conducerea UAIC. Acum, aceasta se gindeste doar la modul in care ii poate atrage pe studenti sau, cel mai sigur, la dizolvarea ofertei.

Adriana ZAVOI