“Singuri acasa” si la facultate

Studentii cu parintii plecati in strainatate nu se diferentiaza cu nimic de ceilalti studenti pe care ii vedem zilnic pe dealul Copoului. Nu exista nici o statistica in ceea ce ii priveste. Nu se stie daca se ataseaza mai usor de oameni sau au probleme de comunicare, daca se raporteaza diferit la viata cotidiana, daca se afla sub protectia directa a cuiva sau sint pe cont propriu. Se stie doar ca au parintii plecati in strainatate inca de cind erau in liceu.

Sociologii nu fac pronosticuri

Exista aproximativ 170.000 de elevi de clasele V-VIII care au cel putin un parinte plecat la munca in strainatate. Cifra este in realitate mult mai mare, in conditiile in care, potrivit Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC), circa 600 de primarii din tara nu au transmis datele referitoare la acesti copii. Dintre minorii identificati, aproape 35.000 au ambii parinti plecati. in cazul copiilor cu un singur parinte plecat, realizatorii studiului atrag atentia ca lipsa mamelor ii afecteaza intr-o masura mult mai mare pe micuti, comparativ cu lipsa tatalui. in acesta situatie se afla circa 55.000 de copii. Totodata, mamele plecate la munca viziteaza mai putin tara.

Aproximativ 10% dintre acestea nu au avut posibilitatea sa revina nici macar o singura data in tara, de cind au inceput munca, iar 32% si-au putut vizita familia o singura data. Datele Institutului National de Statistica (INS) arata ca in fiecare an migreaza aproximativ 10.000 de romani. Sociologii considera ca acest numar nu este ingrijorator. Important este numarul de migranti care decid sa ramina acolo sau sa isi prelungeasca perioada de sedere. Cu cit petrec mai mult timp in strainatate, migrantii se gindesc din ce in ce mai putin la intoarcerea in tara.

Atentie, pina la majorat

Numarul studentilor care au parinti plecati in strainatate nu este contabilizat in nici un fel de nici o institutie din cadrul sau din afara universitatilor iesene. Nimeni nu considera ca e un fenomen, toti insa recunosc ca exista cazuri. Ar trebui insa recunocut faptul ca numarul de parinti ce-si lasa copiii in tara si pleaca sa munceasca pentru ca a-i intretine la facultate e in crestere. Cazuri de astfel de studenti se gasesc in toti anii de studiu la orice facultate din institutiile de invatamint superior din Iasi.

Prorectorul cu Probleme Studentesti al Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), prof. univ. dr. Carmen Cretu, declara ca nimeni nu este interesat sa faca o statistica in ceea ce priveste numarul de studenti cu parinti plecati in strainatate. Motivul este simplu: “Vorbim de copii majori, care au deja un caracter format si au 18 ani impliniti”.

La Centrul de Informare Profesionala, Orientare in Cariera si Plasament – CIPO, consilierea psihologica promisa de Universitate pe pagina web oficiala, la adresa http://www.uaic.ro/uaic/bin/ view/students/faq nu e in atributiile angajatilor de acolo.

Pe site, la intrebarea: “Exista un cabinet de consiliere psiholgica pe grupuri de suport pentru studenti?”, adresata in 2006 de un student inscris conducerii universitatii se raspunde in felul urmator: “Exista servicii de consiliere psihologica in cadrul Centrului de Informare Profesionala, Orientare in Cariera si Plasament – CIPO, camin C11 din Complexul Studentesc Codrescu, dupa programul afisat.” insa, membrii echipei CIPO spun ca ei nu intreaba studentii care vin pentru consiliere in cariera despre situatia de acasa. Psihologul Irina Subredu de la CIPO considera ca pentru studenti este mai usor sa se descurce, chiar daca au parintii plecati in afara. “Nu e la fel de grav daca un student are un parinte in strainatate, pe cit e de grav daca are un copil de la gradinita”, a declarat aceasta.

Reprezentantii CIPO au spus ca nu cunosc nici un student ce se poate incadra in categoria studentilor cu parintii plecati peste hotare.

Impactul europenizarii

In ceea ce priveste Facultatea de Litere din cadrul UAIC, decanul, prof. univ. dr. Stefan Avadanei pune pe seama acestei probleme faptul ca studentii sint interesati de limbi straine. “Exodul parintilor inspre tari ca Italia sau Spania s-ar putea sa fie un factor de decizie al interesului crescut pentru limba italiana sau spaniola al studentilor care fac cereri de transfer de la franceza sau rusa. Se poate observa astfel impactul europenizarii pentru sectiile de limba straina. La Suceava s-a infiintat o sectie de italiana tocmai din acest considerent. Relatiile culturale dintre oameni impun o noua organizare. Se creeaza o traditie.” Decanul Facultatii de Litere considera ca studentii cu cel putin un parinte plecat in strainatate nu reprezinta un fenomen. De aceea nici nu este luat in evidenta in nici un fel numarul acestora.

Decanul Facultatii de Geografie si Geologie a UAIC, prof. univ. dr. Ovidiu Gabriel Iancu, cunoaste studenti ai caror parinti sint plecati in strainatate. “Se observa o schimbare in bine a acestor studenti. Sint foarte descurcareti, sociabili. Pe de alta parte, au probleme cu invatatul, pentru ca fie nu reusesc sa-si gestioneze bine banii trimisi, fie nu primesc suficienti bani sau la timp. in consecinta, se angajeaza, diminuind astfel timpul acordat invatatului”, explica acesta. Nici la aceasta facultate nu s-a facut un studiu pentru a analiza situatia studentilor “singuri acasa”. Cu toate acestea, universitatea UAIC colaboreaza la un program pentru liceenii cu parintii in strainatate, prin specialistii de la Facultatile de Psihologie si Geografie si Geologie. Proiectul intitulat “Innocent” se desfasoara in patru tari europene: Germania, Italia, Spania si Romania si are drept obiective publicarea unui indreptar, The Innocent Handbook, in iunie 2008. Acesta va contine notiuni de educatie interculturala si experiente practice de integrare in scoli.

Ce se pierde, cind banii se cistiga

Sint opt ani de zile de cind tatal lui Lucian, student in anul II la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, a plecat sa munceasca in Spania. In fiecare an vine sa-si vada familia si sa se asigure ca sint bine. Trimite de acolo lunar bani pentru fiul sau. “Daca el nu lucra in Spania nu aveam cum sa urmez o facultate, cum sa ma intretin”, explica tinarul. De trei ani incoace, in fiecare vara, timp de trei luni, Lucian merge sa lucreze impreuna cu tatal sau. S-a obisnuit sa primeasca de acasa cite opt milioane de lei vechi pe luna. “Banii imi ajung si nu sint nevoit sa muncesc sau sa pierd timpul gindindu-ma ca nu-mi ajung banii”, spune acesta. “Imi lipseste tata, dar cu timpul m-am obisnuit”.

Pe 1 iunie 2003, Georgiana a ramas acasa, impreuna cu tatal si sora ei, in timp ce mama sa a plecat in Italia. Motivul a fost dorinta de a le asigura copiilor un viitor mai bun. Din 2003 si pina acum a venit in Romania de doua ori. Unul dintre momentele  in care si-ar fi dorit sa fie alaturi de ea, a fost cel al inscrierii la facultate: “As fi vrut sa ma ajute sa completez dosarul de inscriere si mai apoi sa mearga cu mine sa-l depun la facultate.” Acum este studenta in anul I la Facultatea de Filosofie, la specializarea Relatii Internationale si Studii Europene. Fata de ceilalti studenti are mai multe responsabilitati. “Se intimpla de multe ori ca in timpul pe care il petreci acasa sa fii nevoit sa faci piata, sa gatesti, sa faci curat, in loc sa citesti o carte sa mai scrii un rezumat sau sa mai citesti un curs”. Dezavantajele nu se opresc insa aici, pentru ca studentul trebuie sa aleaga intre responsabilitatile casnice si cele de la facultate. “Esti mai obosit, pentru ca sint activitati in plus”. Nu a fost nevoita sa lucreze pentru a se intretine. “Slujbele pe care le-am avut pina acum au fost pentru ca asa am vrut eu, nu pentru ca as fi fost nevoita”, mai spune Georgiana. La inceput, mama sa trimitea lunar catre cei de acasa in jur de 300-400 de euro, acum insa “trimite foarte rar si mult mai putin. Asta si pentru ca trebuie sa facem economii.” Cu toate acestea, dupa cum Georgiana marturiseste, niciodata: “nu poate fi vorba de inlocuirea lipsei mamei, mama va lipsi indiferent de persoanele care sint linga tine. Lipsa o vei simti oricum.”

Gabriel, student in anul I la Facultatea de Automatica si Calculatoare a Universitatii Tehnice “Gheorghe Asachi” are mama plecata in Italia de patru ani. Locuieste singur intr-un apartament cu doua camere, inca din timpul liceului. In liceu, si-a concentrat atentia pe informatica, cea mai mare pasiune a sa. “Aceasta experienta m-a maturizat. Faptul ca de patru ani stau singur in casa, m-a facut sa ma orientez si spre alte aspecte ale vietii. Ma determina sa ma gindesc mai mult la viitor. M-am obisnuit cu lipsa mamei”, marturiseste Gabriel, optimist.
Chiar daca nu sint in atentia psihologilor, tinerii care au parintii plecati in strainatate ar putea fi obiectul unui studiu. Reprezentantii universitatilor iesene nu sint preocupati de crearea unui program pentru acesti studenti. Daca unul dintre efectele pozitive este interesul pentru studierea limbilor italiana si spaniola, dezavantajele sint ignorate pe motiv ca studentii sint deja majori.

Monica AMARANDEI