Obsevatorul astronomic va fi renovat la un veac de la înființare

Honoris fără Causa Niciun comentariu despre Obsevatorul astronomic va fi renovat la un veac de la înființare 5
Obsevatorul astronomic va fi renovat la un veac de la înființare

Clădirea Observatorului astronomic al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) se află în paragină, iar din anul 1913, cînd a fost construită, nu a fost niciodată renovată. Anul acesta însă, instituția de învățămînt superior a primit de la Guvernul României, prin Compania Națională de Investiții, fondurile necesare pentru a reabilita observatorul, aproximativ 1 milion de euro. Lucrările de consolidare au început deja de săptămîna trecută, cînd mobilierul vechi și alte obiecte nefolosite au fost scoase din clădire. Deși clădirea va fi renovată la cele mai ridicate standarde, activitatea de cercetare de la Observator va fi afectată de poluarea luminoasă din Copou, el rămînînd ca un simbol al Iașului și ca un reper pentru activitatea didactică.

Risc de prăbușire

Situat în Dealul Copoului, pe A­leea Mihai Sadoveanu, la nu­mă­rul 5, Observatorul astronomic a fost con­struit de către Constantin Popo­vici, cadru didactic al Facultă­ții de Ma­te­matică a UAIC în acea perioa­dă, el fiind și primul director, pînă în anul 1937. Clădirea s-a aflat me­reu în administrația facultății și a avut doar scop didactic, aici avînd loc cur­surile practice de astro­no­mie. „Clădirea a avut din start desti­na­ția de Observator astronomic, proiec­tul de construcție fiind făcut după un observator aflat în Franța, la Pa­ris”, a declarat prof. univ. dr. Răz­van-Dinu Lițcanu, decan al Facul­tă­ții de Matematică. Din cauză că es­te încadrată în gradul seismic I (n.red. risc mare de prăbușire), clădirea a fost închisă în urmă cu patru ani, pentru că activitățile didactice nu ar fi fost desfășurate în condiții de siguranță. Pereții sînt scorojiți, gea­murile sparte, iar construcția nu are în prezent nici măcar încălzire cen­trală sau energie electrică, aceasta din urmă fiind întreruptă din cau­za penalităților de plată.

Componenta principală a clădi­rii este un piedestal – aflat pe casa scării și înconjurat de o scară spi­ra­lată, pe care este așezată luneta. A­ceasta a fost introdusă în anii ’60, cu o macara, prin decopertarea acope­rișului și funcționează datorită u­nei cupole prevăzută încă din etapa de construcție, care are o deschidere ce se poate regla pentru a putea fa­ce observații astronomice. Pe lîngă ro­lul de susținere, piedestalul prote­jea­ză luneta și de vibrațiile pe care le poate avea clădirea, cum ar fi vi­brațiile seismice. La primul nivel exis­tă o bibliotecă, care conține cărți des­pre astronomie, o sală unde se pot desfășura cursuri, cu mobilier în sta­re bună, dar și un apartament, un­de au locuit de-a lungul timpului ad­mi­nistratori ai Observatorului. „Dom­nul profesor Breahnă a fost ultimul care a locuit acolo pînă a decedat. Lui i se datorează și multe dintre facilitățile pe care le are acum clă­di­rea. Observatorul are și un atelier me­canic (n.red. care se află la par­ter), iar multe dintre obiectele de mecanică și cu destinație de observare astronomică au fost făcute chiar a­colo, într-o perioadă în care era greu de achiziționat aparatură de cerce­tare”, a adăugat prof. univ. dr. Răz­van Lițcanu. Decanul a mai mențio­nat că laboratorul de mecanică este utilat cu mobilier, tehnică de calcul și truse de mecanică, achiziționate în ultimii ani, prin diferite granturi de cercetare. Observatorul astronomic mai deține și un telescop, mult mai mic decît luneta, care poate fi de­mon­tat ușor și mutat în funcție de nevoile studenților.

Deși nu a fost reabilitată nicio­da­tă, structura clădirii a mai fost mo­dificată de-a lungul timpului. La etajul I exista o terasă, care a fost acoperită ulterior și transformată în­tr-o cameră. Nu există o documen­ta­ție în acest sens și nu se știe cine și cînd a demarat aceste lucrări, iar prof. univ. dr. Răzvan Lițcanu spu­ne că reabilitarea care va avea loc în decursul anului viitor se va face în funcție de proiectul de la 1913. În curte, pe lîngă clădirea observatorului, se află cîteva magazii, dar și o antenă de mari dimensiuni, care a fost construită de către foștii ad­mi­nistratori. „La noi la facultate au fost profesori pasionați care s-au ocu­pat de acest observator cît a fost func­țio­nal. Unul dintre ei a construit aceas­tă antenă prin anii ´70-´80, dorind să facă o instalație de captare a undelor cosmice, pe care voiau să o pu­nă în legătură și cu luneta”, a mai adăugat prof. univ. dr. Răzvan Liț­ca­nu. Proiectele au fost însă abando­nate pentru că profesorul res­pec­tiv și-a încetat activitatea didactică.

Viitorul observator

În trecut, cînd nu prezenta risc de prăbușire, clădirea putea fi vizi­tată. „A fost deschisă publicului larg doar cînd a fost cîte un eveniment astronomic, precum o eclipsă de soa­re sau o aliniere a planetelor ca­re putea fi observată cu aparatura exis­tentă, pentru că ea este destul de de­pășită”, a mai declarat prof. univ. Răzvan Lițcanu. Clădirea urmează să fie reabilitată în totalitate, pentru prima dată de la inaugurare, iar lucrările ar trebui să fie finalizate în decursul anului viitor. „După ce am obținut preavizele, l-am predat Com­paniei Naționale de Investiții, care va moderniza Observatorul Astro­no­mic cu bani de la Guvern. Va fi dotată cu aparatură modernă și își va recăpăta funcționalitatea”, a de­clarat prof. univ. dr. Corneliu Iațu, prorector pentru strategie, dezvol­tare instituțională și managementul calității al UAIC. Totalul investi­ției va fi de aproximativ 5 milioane de lei, din care contribuția univer­si­tă­ții este de aproximativ 1 milion de lei, care reprezintă cheltuielile de pro­iec­tare, rețelele exterioare de utili­tăți și branșamente. Prof. univ. dr. Cor­neliu Iațu a mai adăugat că, după renovare, clădirea va fi utilizată atît de către studenți pentru desfășura­rea activității didactice, cît și de pa­sionații de astronomie, atunci cînd sînt eclipse și pot fi observate co­me­te sau alte evenimente astronomice.

Cu toate că Observatorul astro­nomic ar putea fi redeschis anul vii­tor, observațiile ar putea fi perturba­te de luminile din zonă, care provin de la clădirile ce au fost construite cu mult timp după inaugurarea clă­dirii. „Există o schimbare drama­ti­că a condițiilor externe ale Observa­to­rului în ceea ce privește activitatea astronomică. În acest moment, exis­tă o poluare luminoasă semnifica­ti­vă în zonă, din cauza extinderii ora­șului, construcțiilor destul de înal­te care s-au realizat în jur și care fac ca activitățile de cercetare științi­fi­că să se desfășoare foarte greu. Acum toate observatoarele din lume sînt în zone exterioare orașelor, fără o po­luare luminoasă sau a aerului. Dar observatorul rămîne un obiectiv strategic pentru că el permite, la ni­vel didactic și de popularizare pen­tru publicul din Iași, observații sem­nificative”, a menționat prof. univ. dr. Răzvan Lițcanu. Problema este cunoscută și de prof. univ. dr. Cor­neliu Iațu, care a declarat că ar fi fost de dorit să existe un spațiu protejat, dar acest lucru nu ține de UAIC, ci de Primăria Municipiul Iași, care a acordat autorizațiile de construc­ție în zonă. Dacă lucrările vor decur­ge conform graficului, studenții de la Facultatea de Matematică ar putea să realizeze din nou laboratoarele de astronomie în Observatorul As­tronomic începînd de anul viitor, avînd posibilitatea să observe cerul printr-o lunetă adevărată și nu doar în fotografii sau clipuri video de pe Internet.

Articole similare:

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top