Oamenii care au ancorat universitățile ieșene în istorie

Toate universitățile din Iași poartă numele unui om cu o însemnătate istorică pentru fiecare instituție în parte, fie că vorbim de un domnitor, un agronom, inginer sau medic. În timp ce Alexandru Ioan Cuza a fondat universitatea care îi poartă numele, Ion Ionescu de la Brad a fost primul agronom român care a ținut cursuri despre horticultură la Iași. Medicul Grigore T. Popa, patronul spiritual al Universității de Medicină și Farmacie, a fost decan al Facultății de Medicină în secolul al XX-lea, iar Gheorghe Asachi a înființat prima formă de învățămînt tehnic în limba română.

Prima instituție de învățămînt su­perior atît de la Iași, cît și din ța­ră, a fost Universitatea din Iași – actu­a­­la Universitate „Alexandru Ioan Cu­za” din Iași (UAIC), care a fost fon­dată pe 26 octombrie 1860. În ca­drul acesteia se desfășurau și cursuri de drept, teologie, filosofie, dar și cur­suri de medicină sau inginerie. Ul­te­rior facultățile și-au trasat ariile de ac­tivitate și au devenit u­ni­ver­si­tă­ți, fiecare dintre ele luînd numele u­nei personalități remarcante în do­me­ni­ul respectiv. Înainte de prima in­sti­tuție de învățămînt superior din ța­ră, la Iași a existat Academia „Mi­hăileană”, care purta numele lui Mi­hail Sturza, fost domnitor al Mol­do­vei şi care a fost fondată în anul 1835.

Alexandru Ioan Cuza

Universitatea din Iași a fost în­fi­ințată de către domnitorul A­lex­an­dru Ioan Cuza, dar înainte de mo­men­tul fondării, la Iași existau de­ja trei facultăți – Facultatea de Fi­lo­so­fie, Facultatea de Drept și Fa­cul­ta­tea de Teologie, care își desfășurau ac­ti­vitatea în cadrul Academiei „Mi­hă­ilene”. „Momentul înființării a fost pri­vit în epocă, dar mai ales de că­tre posteritate, ca un act compensatoriu pentru Moldova, pentru Iași, în ur­ma pierderii statului de capitală. S-a dorit ca Iașul să păstreze această a­u­ră a unui oraș de structură prin în­fi­ințarea unei universități, alături și de alte instituții care au fost fondate ul­terior”, a declarat lect. univ. dr. Io­nuț Nistor, director al Muzeului UAIC.

Nu a avut un nume pînă în a­nul 1933, cînd a primit numele de U­ni­ver­sitatea „Mihăileană”, care a fost păstrat doar nouă ani. În 1942, tot prin­tr-un decret, prima instituție de învățămînt superior din România și-a schimbat numele în U­ni­ver­si­ta­te­a „Cuza Vodă” din Iași. Odată cu in­stalarea regimului comunist în Ro­mâ­nia, în 1948, numele u­ni­ver­si­tă­ții a fost din nou modificat, în U­ni­ver­sitatea „Al. I. Cuza” din Iași. „Într-un stat centralizat, așa cum era cel co­munist, factorul politic a fost de­ter­minant. Nu știu rațiuni concre­te pentru care s-a optat varianta lun­gă a numelui domnitorului, dar pro­ba­bil deranja acel «Vodă» din nume, așa că au optat pentru UAIC, păs­trînd referința către cel care a fondat universitatea. Astăzi, conform nor­mativelor interne, numele se scrie com­plet”, a adăugat lect. univ. dr. Io­nuț Nistor. Alexandru Ioan Cu­za nu a pus doar bazele primei u­ni­ver­sități din România, ci a realizat u­ni­rea Moldovei cu Țara Ro­mâ­neas­că, fiind ales simultan domnitor în am­bele principate, lucru care a stat la ba­za României de astăzi.

Grigore T. Popa

Universitatea de Medicină și Far­macie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF) a primit numele savantului în anul 1991, cînd Facultatea de Me­dicină (care exista încă din 1879), Fa­cultatea de Farmacie și Facultatea de Medicină Dentară au primit statutull de instituție de învățămînt su­pe­rior, acestea funcţionînd pînă la acea da­tă sub numele de Institutul de Me­di­cină de la Iași. „Datorită în­sem­­nă­tă­ții morale, Grigore T. Popa a fost cel mai potrivit să devină pa­tro­nul spi­ritual al universității. Gri­go­re T. Po­pa a avut și alte activități în­afara de cele strict dedicate me­di­ci­­nei. A fost profesor de anatomie, decan al Fa­cul­tăților de Medicină, atît din Iași, cît și din București, și a fo­st o per­soa­nă care a avut o bogată ac­tivitate cul­turală. A înființat «În­sem­nări ie­șe­ne», împreună cu Mi­ha­il Sa­do­vea­nu și George To­pîr­cea­nu, a scris foar­te multă pu­bli­cis­tic­ă, eseistică”, a de­cla­rat Ivona Bur­du­ja, purtător de cu­vînt al UMF. Gri­gore T. Popa a ră­mas în istoria en­do­cri­­no­lo­giei mon­diale prin des­coperirea de la 1930, cînd, îm­pre­ună cu Una Fielding, me­dic de ori­gine a­us­tri­a­că, a vorbit pentru pri­ma dată des­pre sistemul vas­cular port hipotalamo-hi­po­fi­zar.

Gheorghe Asachi

Gheorghe Asachi este cel care a fondat prima formă de învățămînt teh­nic de inginerie în limba ro­mâ­nă. La 1813 acesta a pus bazele unei șco­li de inginerie și hoternicie – o școală de cadastru, care s-a dezvoltat în ca­drul Academiei „Mihăilene”, res­pec­tiv în cadrul Universității din Iași. In­stituția a primit numele celui ca­re a fondat învățămîntul tehnic în Ro­mânia în anul 1937, cînd este în­fi­in­țată Școala Politehnică „Gheorghe A­sachi”. Ulterior, în anul 1948, în ur­ma unei reforme care privea în­vă­ţă­mîntul, Școala Politehnică a de­ve­nit Institutul Politehnic „Gheorghe A­sa­chi” de la Iași. În anul 1993, pe 17 mai, Institutul a fost transformat în universitate, instituția de în­vă­ță­mînt superior primind denumirea de U­niversitatea Tehnică „Gheorghe A­sa­chi” din Iași (TUIASI). „Cel a că­rui nume îl poartă universitatea a a­vut foarte multe contribuții la dezvol­ta­rea științei și învățămîntului din Mol­dova. A fost arhivar, inginer, po­et, pictor, a proiectat și statuia lui Ște­fan cel Mare care se află în fața Pa­latului Culturii din Iași”, a de­cla­rat prof. univ. dr. ing. Neculai Se­ghe­din, prorector pentru activita­tea didactică și asigurarea calității al TU­IASI. Tot Gheorghe Asachi este cel care a proiectat Monumentul Re­­gulamentului Organic din Copou. A­cesta este situat în Parcul Copou şi mai este cunoscut și sub numele de Obeliscul cu lei.

Ion Ionescu de la Brad

Universitatea de Științe A­gri­co­le și Medicină Veterinară „Ion Io­nes­cu de la Brad” din Iași (USAMV) a pri­mit numele agronomului Ion Io­nescu în anul 1990, cînd instituția de învățămînt superior și-a schimbat nu­mele din Institutul Agronomic în USAMV. „Este primul mare a­gro­nom român, iar anul viitor vom săr­bători 200 de ani de la nașterea sa. Ion Ionescu este o personalitate a do­­­me­niului agronomic”, a de­cla­rat prof. univ. dr. Vasile Vîntu, rec­tor al USAMV.
Ion Ionescu a susținut, în pe­ri­oa­da 1842-1848, primele „lecțiuni de a­­gricultură” în cadrul Academiei „Mi­­­hăilene” – școală pe care a și ur­­­ma­t-o înainte să plece la Paris, în con­­­di­țiile în care abia în 1905 este în­fi­­in­ța­tă la Iași Facultatea de Științe a ca­te­­­drelor de Chimie Agricolă și Chi­­mie Tehnologică. În timpul vi­e­ții, pe lîn­gă agronom, acesta a fost e­co­nomist, savant și scriitor. Tot Ion Io­nescu a în­ființat mai multe a­pli­ca­ții de spe­cialitate, printre care „Jur­na­lul de a­gricultură”, „Foaia de a­gr­i­­cul­tu­ră”, „Ță­ranul Român”, fiind şi un sus­ți­nă­­tor al reformei agrare. Prin ur­ma­re, învățămîntul su­pe­rior din Ia­și își are originile în U­ni­ver­si­tatea de la Iași și chiar dacă TU­IASI, UMF și USAMV sînt a­cum instituții de si­ne stătătoare, toate ce­le patru u­ni­versități au început să se for­­meze la Academia „Mi­hă­i­lea­nă”. Ulterior, a­­­cestea au preluat nu­me­le ce­lor care au contribuit la în­fi­in­ța­rea lor, în­tru­cît reprezintă un simbol al in­­sti­tu­ți­i­lor de învățămînt superior.