Oamenii care au ancorat universitățile ieșene în istorie

Honoris fără Causa Niciun comentariu despre Oamenii care au ancorat universitățile ieșene în istorie 12
Oamenii care au ancorat universitățile ieșene în istorie

Toate universitățile din Iași poartă numele unui om cu o însemnătate istorică pentru fiecare instituție în parte, fie că vorbim de un domnitor, un agronom, inginer sau medic. În timp ce Alexandru Ioan Cuza a fondat universitatea care îi poartă numele, Ion Ionescu de la Brad a fost primul agronom român care a ținut cursuri despre horticultură la Iași. Medicul Grigore T. Popa, patronul spiritual al Universității de Medicină și Farmacie, a fost decan al Facultății de Medicină în secolul al XX-lea, iar Gheorghe Asachi a înființat prima formă de învățămînt tehnic în limba română.

Prima instituție de învățămînt su­perior atît de la Iași, cît și din ța­ră, a fost Universitatea din Iași – actu­a­­la Universitate „Alexandru Ioan Cu­za” din Iași (UAIC), care a fost fon­dată pe 26 octombrie 1860. În ca­drul acesteia se desfășurau și cursuri de drept, teologie, filosofie, dar și cur­suri de medicină sau inginerie. Ul­te­rior facultățile și-au trasat ariile de ac­tivitate și au devenit u­ni­ver­si­tă­ți, fiecare dintre ele luînd numele u­nei personalități remarcante în do­me­ni­ul respectiv. Înainte de prima in­sti­tuție de învățămînt superior din ța­ră, la Iași a existat Academia „Mi­hăileană”, care purta numele lui Mi­hail Sturza, fost domnitor al Mol­do­vei şi care a fost fondată în anul 1835.

Alexandru Ioan Cuza

Universitatea din Iași a fost în­fi­ințată de către domnitorul A­lex­an­dru Ioan Cuza, dar înainte de mo­men­tul fondării, la Iași existau de­ja trei facultăți – Facultatea de Fi­lo­so­fie, Facultatea de Drept și Fa­cul­ta­tea de Teologie, care își desfășurau ac­ti­vitatea în cadrul Academiei „Mi­hă­ilene”. „Momentul înființării a fost pri­vit în epocă, dar mai ales de că­tre posteritate, ca un act compensatoriu pentru Moldova, pentru Iași, în ur­ma pierderii statului de capitală. S-a dorit ca Iașul să păstreze această a­u­ră a unui oraș de structură prin în­fi­ințarea unei universități, alături și de alte instituții care au fost fondate ul­terior”, a declarat lect. univ. dr. Io­nuț Nistor, director al Muzeului UAIC.

Nu a avut un nume pînă în a­nul 1933, cînd a primit numele de U­ni­ver­sitatea „Mihăileană”, care a fost păstrat doar nouă ani. În 1942, tot prin­tr-un decret, prima instituție de învățămînt superior din România și-a schimbat numele în U­ni­ver­si­ta­te­a „Cuza Vodă” din Iași. Odată cu in­stalarea regimului comunist în Ro­mâ­nia, în 1948, numele u­ni­ver­si­tă­ții a fost din nou modificat, în U­ni­ver­sitatea „Al. I. Cuza” din Iași. „Într-un stat centralizat, așa cum era cel co­munist, factorul politic a fost de­ter­minant. Nu știu rațiuni concre­te pentru care s-a optat varianta lun­gă a numelui domnitorului, dar pro­ba­bil deranja acel «Vodă» din nume, așa că au optat pentru UAIC, păs­trînd referința către cel care a fondat universitatea. Astăzi, conform nor­mativelor interne, numele se scrie com­plet”, a adăugat lect. univ. dr. Io­nuț Nistor. Alexandru Ioan Cu­za nu a pus doar bazele primei u­ni­ver­sități din România, ci a realizat u­ni­rea Moldovei cu Țara Ro­mâ­neas­că, fiind ales simultan domnitor în am­bele principate, lucru care a stat la ba­za României de astăzi.

Grigore T. Popa

Universitatea de Medicină și Far­macie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF) a primit numele savantului în anul 1991, cînd Facultatea de Me­dicină (care exista încă din 1879), Fa­cultatea de Farmacie și Facultatea de Medicină Dentară au primit statutull de instituție de învățămînt su­pe­rior, acestea funcţionînd pînă la acea da­tă sub numele de Institutul de Me­di­cină de la Iași. „Datorită în­sem­­nă­tă­ții morale, Grigore T. Popa a fost cel mai potrivit să devină pa­tro­nul spi­ritual al universității. Gri­go­re T. Po­pa a avut și alte activități în­afara de cele strict dedicate me­di­ci­­nei. A fost profesor de anatomie, decan al Fa­cul­tăților de Medicină, atît din Iași, cît și din București, și a fo­st o per­soa­nă care a avut o bogată ac­tivitate cul­turală. A înființat «În­sem­nări ie­șe­ne», împreună cu Mi­ha­il Sa­do­vea­nu și George To­pîr­cea­nu, a scris foar­te multă pu­bli­cis­tic­ă, eseistică”, a de­cla­rat Ivona Bur­du­ja, purtător de cu­vînt al UMF. Gri­gore T. Popa a ră­mas în istoria en­do­cri­­no­lo­giei mon­diale prin des­coperirea de la 1930, cînd, îm­pre­ună cu Una Fielding, me­dic de ori­gine a­us­tri­a­că, a vorbit pentru pri­ma dată des­pre sistemul vas­cular port hipotalamo-hi­po­fi­zar.

Gheorghe Asachi

Gheorghe Asachi este cel care a fondat prima formă de învățămînt teh­nic de inginerie în limba ro­mâ­nă. La 1813 acesta a pus bazele unei șco­li de inginerie și hoternicie – o școală de cadastru, care s-a dezvoltat în ca­drul Academiei „Mihăilene”, res­pec­tiv în cadrul Universității din Iași. In­stituția a primit numele celui ca­re a fondat învățămîntul tehnic în Ro­mânia în anul 1937, cînd este în­fi­in­țată Școala Politehnică „Gheorghe A­sachi”. Ulterior, în anul 1948, în ur­ma unei reforme care privea în­vă­ţă­mîntul, Școala Politehnică a de­ve­nit Institutul Politehnic „Gheorghe A­sa­chi” de la Iași. În anul 1993, pe 17 mai, Institutul a fost transformat în universitate, instituția de în­vă­ță­mînt superior primind denumirea de U­niversitatea Tehnică „Gheorghe A­sa­chi” din Iași (TUIASI). „Cel a că­rui nume îl poartă universitatea a a­vut foarte multe contribuții la dezvol­ta­rea științei și învățămîntului din Mol­dova. A fost arhivar, inginer, po­et, pictor, a proiectat și statuia lui Ște­fan cel Mare care se află în fața Pa­latului Culturii din Iași”, a de­cla­rat prof. univ. dr. ing. Neculai Se­ghe­din, prorector pentru activita­tea didactică și asigurarea calității al TU­IASI. Tot Gheorghe Asachi este cel care a proiectat Monumentul Re­­gulamentului Organic din Copou. A­cesta este situat în Parcul Copou şi mai este cunoscut și sub numele de Obeliscul cu lei.

Ion Ionescu de la Brad

Universitatea de Științe A­gri­co­le și Medicină Veterinară „Ion Io­nes­cu de la Brad” din Iași (USAMV) a pri­mit numele agronomului Ion Io­nescu în anul 1990, cînd instituția de învățămînt superior și-a schimbat nu­mele din Institutul Agronomic în USAMV. „Este primul mare a­gro­nom român, iar anul viitor vom săr­bători 200 de ani de la nașterea sa. Ion Ionescu este o personalitate a do­­­me­niului agronomic”, a de­cla­rat prof. univ. dr. Vasile Vîntu, rec­tor al USAMV.
Ion Ionescu a susținut, în pe­ri­oa­da 1842-1848, primele „lecțiuni de a­­gricultură” în cadrul Academiei „Mi­­­hăilene” – școală pe care a și ur­­­ma­t-o înainte să plece la Paris, în con­­­di­țiile în care abia în 1905 este în­fi­­in­ța­tă la Iași Facultatea de Științe a ca­te­­­drelor de Chimie Agricolă și Chi­­mie Tehnologică. În timpul vi­e­ții, pe lîn­gă agronom, acesta a fost e­co­nomist, savant și scriitor. Tot Ion Io­nescu a în­ființat mai multe a­pli­ca­ții de spe­cialitate, printre care „Jur­na­lul de a­gricultură”, „Foaia de a­gr­i­­cul­tu­ră”, „Ță­ranul Român”, fiind şi un sus­ți­nă­­tor al reformei agrare. Prin ur­ma­re, învățămîntul su­pe­rior din Ia­și își are originile în U­ni­ver­si­tatea de la Iași și chiar dacă TU­IASI, UMF și USAMV sînt a­cum instituții de si­ne stătătoare, toate ce­le patru u­ni­versități au început să se for­­meze la Academia „Mi­hă­i­lea­nă”. Ulterior, a­­­cestea au preluat nu­me­le ce­lor care au contribuit la în­fi­in­ța­rea lor, în­tru­cît reprezintă un simbol al in­­sti­tu­ți­i­lor de învățămînt superior.

Articole similare:

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top