Cele șapte planuri pentru resetarea Medicinei

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi (UMF) îşi va alege vineri, pe 22 ianuarie, următorul rector. Planurile manageriale în care stau scrise ideile de schimbare ale candidaţilor pot fi analizate pe pagina de Internet a instituţiei de învăţămînt superior, însoţite de CV-urile acestora. Dacă prof. univ. dr. Viorel Scripcariu şi-a concentrat strategia pe „excelenţa prin prosperitate”, prin dobîndirea unor „venituri mai mari şi resurse mai vaste pentru corpul academic”, prof. univ. dr. Radu Iliescu şi-a structurat planul avînd ca scop principal dezvoltarea UMF într-o universitate antreprenorială. Toţi cei şapte candidaţi au identificat ca probleme actuale imaginea şi comunicarea şi au propus angajarea unei echipe noi de profesionişti în comunicare, pregătită să construiască o relaţie onorabilă cu presa.

„Excelenţă prin prosperitate”

Structurată sub deviza „Ex­ce­len­ţă prin prosperitate”, strategia managerială a prof. univ. dr. Vio­rel Scripcariu însumează idei care se concentrează, în principal, pe do­bîn­direa unor „venituri mai mari şi resurse vaste” pentru corpul academic şi, totodată, prezintă dezvoltarea „celor două elemente din pricina cărora Universitatea a suferit în ultimii ani” şi anume ima­ginea şi comunicarea. Concret, pri­mul candidat înscris prezintă o fi­na­lizare a celor 31 de proiecte apro­bate, dintre cele 33 înscrise pentru finanţare, parte din Strategia de dez­voltare pe termen mediu „UMF 2020”, proiecte prin intermediul că­rora universitatea a reuşit să atra­gă 55 de milioane de euro. Printre cele 31 de proiecte cu finanţare eu­ro­peană se numără şi proiecte care reprezintă venituri personale su­pli­mentare pentru peste 200 de profesori, membri ai corpului acade­mic.

Toate planurile de management vorbesc despre un progres al universității, care trebuie să depășească problemele prin
care a trecut în ultima perioadă și să înăsprească criteriile de admitere.

În ceea ce priveşte învăţă­mîn­tul de licenţă, printre obiectivele pre­zen­te în planul managerial se numără utilizarea la maximum a Platfor­mei E-Learning în procesul de pre­da­re-învăţare şi prin formarea prac­ti­că prin metode moderne, cum sînt cele bazate pe simulare, prin intermediul „Centrului de simulare” şi al „Centrului de abilităţi fundamentale”, proiecte deja finalizate de că­tre UMF. Învăţămîntul de reziden­ţiat este vizat şi el, fiind luată în calcul cu mai mult pragmatism op­ţiunea unui rezidenţiat în Iaşi şi, în colaborare cu societăţile interna­ţio­nale de profil, este transformată în scop prioritar obţinerea titlului de medic specialist de către rezidenţi, în condiţiile unei evaluări recunos­cute atît la nivel naţional, cît şi eu­ropean. Printre elementele propu­se pentru dezvoltarea ramurii de cercetare se regăseşte şi un proiect aproape de finalizare la momentul actual, numit „CEMEX: Centru avan­sat de cercetare – Dezvoltare în me­dicina experimentală”, primul de acest fel din România, prin interme­diul căruia Universitatea va avea posibilitatea să realizeze, contra cost, orice tip de cercetare fun­da­men­tală şi preclinică pentru companiile de profil din ţară şi din afa­ra ei, constituind astfel o sursă im­por­tantă de venit.

Imaginea şi comunicarea, elemente menţionate chiar în primele pagini ale planului, sînt transformate în viziunea prof. univ. dr. Vio­rel Scripcariu prin „construirea şi dezvoltarea unui brand al uni­ver­sităţii”, prin crearea a două canale de comunicare în masă – unul uni-direcţional (ex: un periodic) şi unul bi-direcţional (un ca­nal electronic cu posibilitatea de feedback) şi perfecţionate prin an­ga­jarea unei echipe de profe­sio­nişti în domeniu, pentru „o comunicare externă eficientă”.

„Preţul prestigiului şi al confortului personal”

Catastrofa sau faptul că „structuri non-academice din Universi­ta­te şi dinafara ei au încercat să vicieze rezultatele admiterii la liniile de studiu în limbile străine” a reprezentat principalul motiv care l-a determinat pe prof. univ. dr. Dragoş Pieptu să intre în cursa pentru funcţia de rector al UMF. „Am dovedit că pot ieşi în faţă şi apăra Universitatea şi prestigiul ei chiar cu preţul prestigiului şi al con­fortului personal”, menţio­nea­ză acesta. Deşi afirmă în documentul depus că „întocmirea unui plan ma­nagerial sec, cu cifre şi planuri mă­reţe pentru următorii patru ani ar putea fi unul dintre atuurile prin care s-ar putea prezenta”, acesta concluzionează că nu asta este ce­ea ce-i lipseşte acum universită­ţii, identificînd totodată şi principala problemă actuală – criza de identitate prin care trece, care a dus instituţia la o „criză nemeritată de credibilitate”.

Printre proiectele care, după cum consideră prof. univ. dr. Dragoş Pieptu, vor avea un impact major asupra Universităţii şi a căror fina­li­zare trebuie să fie imediată, se află Centrul avansat de cercetare-dezvoltare în medicina experimen­tală (CEMEX), Centrul de abilităţi fundamentale, medicale şi chirurgicale pentru studenţi şi rezidenţi (CAF) şi Centrul de reabilitare medicală şi educaţie fizică (CEF), acestea avînd finalizare, în ordi­nea enumerării, în anii 2016, 2017 şi 2019.

Printre priorităţile menţionate în strategia sa se numără reactiva­rea Asociaţiei Universităţilor de Medicină şi Farmacie din Ro­mâ­nia, atragerea elevilor de calitate din regiunea Moldovei, regîndirea bazinului de selecţie pentru stu­denţii la liniile de studiu în limba engleză sau franceză, continuarea planului investiţional pe liniile deschise de Strategia „UMF 2020”, creşterea şi diversificarea repre­zen­tării Universităţii şi creşterea cali­tă­ţii şi consistenţei pregătirii rezi­den­ţilor.

Printre proiectele care, după cum consideră prof. univ. dr. Dragoş Pieptu, vor avea un impact major asupra Universităţii şi a căror fina­li­zare trebuie să fie imediată, se află Centrul avansat de cercetare-dezvoltare în medicina experimen­tală (CEMEX), Centrul de abilităţi fundamentale, medicale şi chirurgicale pentru studenţi şi rezidenţi (CAF) şi Centrul de reabilitare medicală şi educaţie fizică (CEF), acestea avînd finalizare, în ordi­nea enumerării, în anii 2016, 2017 şi 2019.

Universitatea antreprenorială

Prof. univ. dr. Radu Iliescu își struc­turează planul managerial clasificînd, în funcție de punctele tari și punctele slabe, aspectele pre­zente în Universitate la momentul actual. Acesta identifică avantajele și dezavantajele majore atunci cînd analizează guvernanța, mediul aca­demic, cercetarea sau mediul clinic și își fixează ca scop principal „dezvoltarea Universității într-o universitate antreprenorială, inse­ra­tă în societatea globală a cunoaș­terii prin guvernanță universitară participativă”.

În ceea ce priveşte guvernanţa, implicarea şi internaţionalizarea, prof. univ. dr. Radu Iliescu propune schimbări precum descentralizarea administrativă, implemen­tarea programelor de dezvoltare personală adresate personalului, impunerea unui Cod de Conduită Universitară, dezvoltarea unei stra­tegii comprehensive de marketing universitar sau reorganizarea platformei informatice a universităţii. Excelenţa academică şi excelenţa în cercetare suportă şi ele modi­fi­cări în viziunea prezentată precum dez­voltarea unor programe de tutorat pre-admitere sau înfiinţarea unui Centru de cercetare clinică, care să combine cercetarea academică cu cercetarea contractuală şi care să atragă fonduri direct de la companiile farmaceutice.

Planul strategic de dezvoltare durabilă

Strategia managerială propusă de prof. univ. dr. Ştefan Geor­ges­cu are la bază managementul calităţii în învăţămîntul universitar care poate fi aplicat prin îmbunătăţirea procesului de învăţămînt, diversificarea metodelor de evaluare şi dezvoltarea învăţămîntului post-universitar. Concret, acesta doreş­te evaluarea continuă, prin metode diferite, a studenţilor, pe întreg par­cursul programelor analitice.

Numit o „asumare a res­pon­s­a­bi­lităţii”, planul managerial al prof. univ. dr. Luminiţa Smaranda Iancu fixează drept priorităţi creş­te­rea prestigiului universităţii, eficientizarea platformei e-learning, atragerea de fonduri extrabuge­ta­re şi extinderea şi modernizarea ba­zei materiale.

O altă iniţiativă a acestuia vi­zează cadrele didactice – selec­ta­rea, pregătirea lor continuă şi motiva­rea prin sprijin material şi acordarea de recompense suplimentare.

Însoţit de un CV alcătuit din 77 de pagini, planul managerial al prof. univ. dr. Norina Forna este alcă­tuit urmînd „conceptul dual de univer­sitate antreprenorială şi unversita­te corporatistă”. Principalele obiective menţionate pentru perioada mandatului dorit sînt diversificarea ofer­tei de programe de studii de licenţă, masterat şi doctorat, extinderea departamentului de proiec­te europene şi îmbunătăţirea ima­gi­nii şi prestigiului universităţii prin formarea unei echipe de profesio­nişti în domeniu.

De asemenea, este precizată şi ex­tinderea programelor de tip Master-internaţional, ridicarea nu­mă­rului total de studenţi înscrişi la doctorat şi crearea de noi programe de rezidenţiat pentru a permite acestora mai multe şanse de integrare pe piaţa muncii.

Numit o „asumare a res­pon­s­a­bi­lităţii”, planul managerial al prof. univ. dr. Luminiţa Smaranda Iancu fixează drept priorităţi creş­te­rea prestigiului universităţii, eficientizarea platformei e-learning, atragerea de fonduri extrabuge­ta­re şi extinderea şi modernizarea ba­zei materiale. Aceasta doreşte să îm­bu­nătăţească domeniul didactic, prin modernizarea tehnicilor de pre­da­re sau asigurarea infrastructurii, să dezvolte activitatea de cercetare ştiinţifică şi să prezinte instituţiei de învăţămînt superior o misiune numită „Responsabilitate socială”, pentru a cărei îndeplinire „este ne­cesar un echilibru între autonomia instituţiinală şi societatea civilă”.

În cea de-a şaptea strategie ma­nagerială, a prof. univ. dr. Mihai Chiriţă, acesta identifică „principa­lul impediment la stabilitatea şi dezvoltarea pe termen lung a Uni­versităţii”, şi anume „neconcor­dan­ţa cu conceptul de campus universitar”. Transformarea se poate face, aşadar, în viziunea sa, numai dacă aceasta va reuşi să deţină un campus universitar şi o conducere cu „o atitudine trans­pa­rentă, fle­xi­bi­lă şi responsabilă”, ca­re să res­pecte un ansamblu de 40 de ce­rin­ţe enumerate succesiv în plan, prin­tre care se numără de­mo­cra­ti­za­rea vieţii comunităţii academice sau crearea unei identităţi noi a Uni­versităţii.

***

Cele şapte planuri manageriale ale candidaţilor pot fi analizate pînă vineri, 22 ianuarie, cînd vo­tu­rile pentru Consiliile Facultăţilor, Senat şi rector vor avea loc şi re­pre­zentanţii instituţiei de învă­ţă­mînt superior vor decide cine va conduce UMF-ul în următorii pa­tru ani.