Iașul academic își schimbă actorii principali

În săptămînile care urmează, unversitățile ieșene vor da testul primelor alegeri prin vot universal, direct și secret, pentru a stabili structurile de conducere, de la nivelul departamentelor, pînă la componența Senat, sau pentru funcția de rector. Medicina este singura care a desfășurat deja alegerile, după acest sistem pe care chiar conducerea universității l-a sugerat ministerului. Însă, deși în urma referendumului a fost decisă implementarea sa, sistemul votului universal este însă unul pe care conducerile universităților ieșene îl consideră cel puțin complicat, fie că este vorba despre dificultatea de aplicare sau despre riscurile pe care le presu­pune, fiind un sistem care nu alege după calitate. Decizia este însă luată și universitățile așteaptă următoarele alegeri pentru a vedea dacă alianțele realizate în man­datul anterior pot să reziste votului întregului corp didactic și unei mîini de studenți.

În lunile aprilie și mai ale anului tre­cut, Legea Educației Naționale (LEN) a obli­gat universitățile să realizeze un re­fe­ren­dum în rîndul cadrelor didactice și studenților cu drept de vot din structu­ri­le de conducere, pentru a stabili me­to­da prin care se va alege rectorul in­sti­tu­ți­ei. Conform articolului 209 din LEN, rectorul instituției de învățămînt superior se putea alege fie „pe baza unui con­curs public, în baza unei metodologii a­probate de senatul universitar nou-ales, conformă cu prezenta lege” fie printr-un „vot universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare ti­tu­lare din cadrul universității și al re­pre­zen­tanților studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților”.

În urma acestui vot, toate universitățile din Iași și majoritatea institu­ți­i­lor de învățămînt superior din țară au ales să își desemneze rectorul prin vot universal, secret, direct și egal al tuturor ca­drelor didactice cu normă întreagă ca­re profesează în universitate, plus al studenților din structurile de conducere. Acest lucru a adus o schimbare în me­to­dologia alegerilor, mutînd atenția asu­pra cantității și nu a calității votului ca­re se aplica înainte. În acest moment, ori­ce cadru didactic care întrunește ce­rin­țe­le pentru a-și depune candidatura la funcția de rector sau pentru o poziție în Senatul universității o poate obține da­că are un anumit număr de simpatizanți, indiferent de pregătirea acestuia pentru funcția respectivă. „Metoda este în mare aceeași doar că este o infrastructură mai mare care trebuie organizată. Es­te într-adevăr mai dificilă organiza­rea, dar oamenii știu în mare cine sînt ală­turi de ei”, a declarat prof. univ. dr. Ion Giurmă, rectorul Universității Teh­ni­ce „Gheorghe Asachi” (UTI) din Iași.

La polul opus, secretarul științifc al Senatului de la UTI, prof. univ. dr. Gelu-Dan Gălușcă, remarcă faptul că votul universal, chiar dacă a fost adop­tat de majoritate prin referendum, ri­di­că anumite probleme de calitate a oa­me­nilor care vor ajunge în structurile de conducere, fie că vorbim de consilii­le facultăților sau chiar în Senat. „E un dicton latin: «legea este vocea poporului». Părerea mea este că nu întotdeauna votul universal poate avea cele mai bune rezultate, mai ales într-o sferă aca­demică unde trebuie să alegi cele mai înalte compentențe. Dați-mi voie să vă spun că nu se prea se știe cine cu cine votează. Surprizele sînt suficient de mul­te, în orice caz. Eu vă pot spune, spre exemplu, la Craiova în senatul universității sînt suficient de mulți asistenți și șefi de lucrări care nu au nici o valoa­re. Deocamdată. Poate ieși absolut ori­ce în urma voturilor, nu neapărat calitatea poate prima.”

Procedura, pe calendar

În fiecare universitate este desemnată cîte o Comisie Electorală Cen­trală (CEC) care trebuie să primească toate candidaturile cît și toate listele cu rezultate din partea fie­cărei facultăți în parte și să valideze rezulta­te­le. Toto­da­tă, aceasta tre­buie să se asigure de bu­na desfășurare a ale­ge­ri­lor. În acest sens, Uni­ver­sitatea „Ale­xan­dru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași și-a luat o preca­u­ție suplimentară. „Ca să fie totul în regulă va fi un reprezentant al sin­di­catului și un jurist la fiecare comisie de ale­geri, cît și președintele sindicatului pe universitate, deci nu sînt pro­ble­me cu sistemul de a­legeri. Noi putem rea­liza foarte ușor listele no­minale cu personalul titular didactic și de cer­cetare ca totul să se des­fășoare cît mai în re­gu­lă. Probabil că apar ce­va dificultăți la votul studenților, pentru că sînt unele facultăți care au mulți studenți care trebuie să voteze”, a de­cla­rat prof. univ. dr. Vasi­le Ișan, rectorul Univer­si­tății „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În afa­ra Comisiei Electorale Centrale sînt desemnate comisii la nivelul fiecărei facultăți care se asigură de buna des­fă­șurare a alegerilor.

Spre exemplu, în ca­zul UAIC, prima oară au loc întîlnirile adu­nă­ri­lor generale la nivelul fiecărei facultăți care de­semnează membrii con­siliului facultății și se pro­pun candidați pentru ocuparea lo­cu­rilor din Senat (16-18 ianuarie). Du­pă ce are loc sesiunea de votare, listele sînt trimise pentru validare către CEC, împreună cu numărul complet de vo­turi pentru fiecare candidat. În aceeași pe­rioadă au loc și adunările generale ale studenților în universități care au ca rol stabilirea celor care vor lua parte din deciziile consiliilor facultăților și a Se­­natului. Între 23-27 ianuarie, can­di­dații la funcția de rector își depun o­fi­cial candidaturile la CEC, însoțite de CV-uri și de planuri manageriale care vor fi publicate pe site-ul universității pînă la terminarea perioadei de de­pu­ne­re. Tot pe 23 ianuarie, adunarea ge­ne­rală a personalului didactic și de cer­cetare din universitate se întrunește pen­tru a stabili, din propunerile trimise că­tre CEC membrii care vor alcătui Se­na­tul instituției de învățămînt superior. Tot atunci se aleg și reprezentanții studenților în Senat, tot prin vot universal. De remarcat este faptul că struc­tura Senatului este prestabilită, în ca­zul UAIC existînd 68 de membri, 51 cadre didactice sau cercetători, dintre care șase de la Facultatea de Econo­mie și Administrare a Afacerilor (FEAA), șase de la Facultatea de Li­te­re, doar unul de la Facultatea de Te­ologie Romano-Catolică, cîte trei de la celelalte facultăți și unul de la Cen­trul de Studii Europene, De­par­ta­men­tul interdiscpliniar de științe exacte, de științe socio-umane și unul de la Departamentul de Pregătire a Per­so­nalului Didactic. Restul de 17 lo­curi le revin studenților, cîte unul de la fiecare facultate, trei fiind de la FEAA și cîte unul de la celelalte facultăți.

Pe 3 februarie se alege rectorul ca­re trebuie să fie confirmat de către mi­nis­ter, în timp ce președintele Se­na­tu­lui este ales prin vot secret de către membrii care alcătuiesc structura, la data de 9 februarie. Același procedeu se repetă la nivelul fiecărui departament sau fa­cul­tate, decanii fiind numiți în funcție de către rector. Totodată, rectorul și de­canii își numesc prorectori și prodecani, cei din urmă fiind aleși din rîndul profesorilor cu normă întreagă din facultatea respectivă.

Medicina, universală cu tradiție

Universitatea de Medicină și Far­macie „Grigore T. Popa” este singura instituție de învățămînt superior din Iași care a trecut deja prin procesul ale­gerilor. La data de 16 decembrie, 800 de studenți și cadre didactice și-au exprimat opțiunile privind reprezentanții în structurile de conducere cît și a recto­ru­lui. Astfel, prof. univ. dr. Vasile As­tă­răstoae, fostul rector, a cîștigat un nou mandat, acumulînd 480 de voturi din partea cadrelor didactice și 19 de la studenți, în timp ce contracandidatul său, prof. univ. dr. Ștefan Georgescu, a primit 208 de voturi din partea co­le­giului academic și doar șase de la studenții cu drept de vot.

Acesta nu este însă singurul an în care la UMF s-au desfășurat alegeri ba­zate pe vot universal. „Și alegerile trecute au fost tot prin vot universal, deci noi am fost singura universitate din ța­ră care am avut experiență în acest do­me­niu, fiind deja o tradiție. Tot noi i-am propus ministrului în Legea Edu­ca­ției să introducă aceasta posibilitate și a acceptat, pentru că în primul pro­iect de lege era numai varianta alegerii prin concurs. În următorii ani, nu vom face altceva decît să continuăm construcția pe care am început-o, și cred că votul care a fost dat a arătat că este decizia este acceptată de o majoritate consisten­tă din universitate și asta este un lucru important”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, rectorul UMF.

În cazul celorlalte universități ieșene, situația este încă incertă în ceea ce pri­vește candidații la funcția de rector. Da­că la UTI și-au anunțat candidaturile prof. univ. dr. Alexandru Sălceanu, prof. univ. dr. Ion Giurmă și prof. univ. dr. Corneliu Munteanu și alegerile vor avea loc săptămîna viitoare, pe 20 ia­nua­rie, la UAIC doar prof. univ. dr. Va­sile Ișan și-a anunțat candidatura, în condițiile în care alegerile au loc pe 3 februarie. La Universitatea de Arte „George Enescu” alegerile vor avea loc marți, pe 18 ianuarie și sînt doi can­didați, prof. univ. dr. Atena Elena Si­mi­onescu și prof. univ. dr. Dan Pre­pe­lican. Cea mai neclară situație este, în schimb, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, unde actualul rector, prof. univ. dr. Gerard Ji­tă­rea­nu, este la capătul celui de-al doilea mandat și nu va mai putea candida. În ab­sența acestuia se speculează faptul că pentru șefia instituției de învățămînt su­perior vor concura prof. univ. dr. Va­leriu V. Cotea, prorector cu activita­tea științifică, și prof. univ. dr. Vasile Vîntu, prorectorul cu activitatea di­dac­tică. Nici unul dintre aceștia nu și-a anunțat însă oficial candidatura pentru alegerile care se vor desfășura la mij­lo­cul lunii februarie.

***

Indiferent de rezultatele alegerilor, comunitatea academică ieșeană trece printr-o serie de schimbări promise de legea educației, dar aplicate cu ju­mă­tăți de măsură. Oricine ar ocupa scau­nul de rector al principalelor instituții de învățămînt superior din țară, nu o va putea face fără acordul ministrului. Uni­versitățile sînt îndemnate și în 2012 să creadă că au autonomie. O autonomie supravegheată.

Cătălin HOPULELE