Facultati pe ultima suta de studenti

Printre cele mai afectate institutii de invatamint superior se numara Facultatea de Chimie, Fizica, Matematica si specializarile de Slavistica si Filologie Clasica din cadrul Facultatii de Litere. Vina o gasesc profesorii: cei responsabili sint Ministerul Educatiei, societatea si tinerii care nu doresc decit o studentie mai usoara. Pentru a-si pastra niste limite minime totusi, facultatile renunta la taxa de inscriere, maresc numarul locurilor la buget si ofera cit mai multe ocazii de studiu in strainatate.

Efectul de Domino

Dezinteresul venit din partea absolventilor de liceu are la origine mai multe cauze. In primul rind ar fi programa defectuoasa din timpul studiilor preuniversitare. Chimia, Fizica, Matematica si Biologia sint studiate doar la profilele de specialitate €œreal€. In rest, ea apare in primii doi ani de liceu si atunci numai cu cite o ora pe saptamina. Latina este studiata de cei de la filologie si profil bilingv. Liceele care altadata aveau profil de fizica-matematica sau chimie-fizica s-au reorientat si pun mai mult accent pe partea de informatica. In al doilea rind, profesorii universitari constata ca in mai multe tari din Europa interesul pentru latura reala a stiintelor este tot mai scazut. In noul context, acestia aleg specializari care sa le permita sa se angajeze pe viitor in mai multe medii profesionale.

Facultatea de Fizica are inscrisi anul acesta 66 de boboci la studiile de licenta. Scaderea numarului de studenti a venit dupa 2000. Daca  in perioada 2001-2004 a fost o cifra constanta de 120 de studenti, dupa 2005 aceasta s-a redus treptat. In 2006 au fost inmatriculati 90, iar anul trecut numarul lor ajungea la 72. „€œAi seminar, ai laborator unde daca lipsesti nu te mai poti prezenta la examene. Studentul vine aici, dar noi cladim pe un teren slab. Le dam un test, iar aici observam ca o mare parte au facut numai doi ani de Fizica. Sub 50% din acestia au sustinut proba  aceasta la Bacalaureat”€, a declarat decanul Facultatii, prof. univ. dr. Mihai Toma. „Noi nu pregatim pentru invatamint decit maximum 5%. Dar aici este o alta problema, acestia nu sint cei mai buni. Acestia se duc la studiile de master si de doctorat pentru o slujba mai bine platita ulterior”€, explica decanul Facultatii de Fizica. Pentru a mari numarul viitorilor studenti, acestia au incercat popularizarea specializarilor prin diverse metode. O prima etapa a fost Caravana “Cuza” in mai 2008, cind studentii din mai multe facultati au mers prin judetele din nordul tarii pentru a prezenta ofertele de studiu. Metoda nu a functionat. Ulterior au ales sa mearga numai la liceele din Iasi pentru a promova facultatea. „Din cei 66 din anul intii, avem 32 de studenti din judetul Iasi”€, a adaugat decanul. Pentru anul viitor deja au inceput sa vorbeasca la Inspectoratele scolare din judetele apropiate pentru un viitor parteneriat. Vor discuta cu profesorii de profil, acestia vor trebui sa gaseasca in clasele lor elevii buni la fizica, ulterior pregatindu-i pentru studiile superioare. O alta modalitate de a atrage si de a pastra in facultate absolventii  de liceu a fost instituirea unui sistem de tutorat. „Am repartizat unul sau cel mult doi studenti cite unui cadru didactic. Acestia se intilnesc saptaminal si vorbesc cu ei. Ii ajuta la laboratoare, ii intreaba de seminarii, despre absente chiar, de ce nu s-au dus la unele cursuri”, a continuat prof. univ. dr. Mihai Toma. O alta portita de extra bugetare pentru Fizica o ofera masteranzii. Finantarea pentru un student la aceasta forma de invatamint este mult mai mare, costul de intretinere a unui student la master este dublu fata de cel pentru licenta. Facultatea de Fizica este acum cea mai mica din cadrul UAIC, avind in total 400 de studenti si 60 de cadre didactice. Dincolo de aceasta situatie sumbra, Fizica reuseste totusi numeroase performante, asigura peste 50% din numarul de articole stiintifice cotate ISI, iar CARPATH (Centrul de Cercetari Aplicate in Fizica si Tehnologii Avansate) a fost recent premiat pentru rezultatele obtinute in cadrul cercetarilor.

Promovare printre liceeni

O alta facultate cu din ce in ce mai putini inscrisi este cea de Chimie, anul acesta fiind numai 90. Pentru a combate aceasta panta descedenta, conducerea a recurs de asemenea la tactici pentru a-si atrage viitorii studentii. S-au implicat, in cadrul Caravanei “Cuza” pentru a-si prezenta oferta educationala, dar fara mare efect. „Am inceput popularizarea acum doi ani, cind am mers in colegiile mari din Iasi. Practic nu s-a intimplat nimic. Cei de acolo opteaza de fapt pentru Drept, Stiinte Economice, facultati care sint pe val acum. Noi trebuie de fapt sa ne batem cu cei de la Politehnica in momentul de fata”, a declarat prof. univ. dr. Dumitru Ginju, decanul Facultatii de Chimie.

Schimbarea a venit o data cu promovarea institutiei in liceele cu profil tehnic si in grupurile scolare. Ca urmare a acestui fapt, numarul de candidati din  judetul Iasi a crescut pina la 45%. Acum trei ani ei reprezentau 33% din studentii admisi, iar anul trecut erau numai 25% .

„Vrem sa facem o popularizare in cadrul colegiilor din resedintele judetelor vecine. Avem un feedback bun, dar anul acesta noi ne-am ocupat de prezentare abia in luna mai, cind deja era tirziu”€, a  adaugat prof. univ. dr. Dumitru Ginju. S-a renuntat la taxa de inscriere, s-a redus din materie, iar la inceputul primului an, „€œbobocii”€ fac un curs recapitulativ numit „€œFundamentele Chimiei”€, timp de sapte saptamini. Se reiau notiunile de baza din manualele din liceu. S-a introdus si un curs de matematica. Numarul orelor pe saptamina a scazut de la 35 pina la 24.

Cit despre situatia cadrelor didactice, ultima angajare a fost facuta in urma cu cinci ani. Se incearca o cooptare a studentilor cu rezultate foarte bune. Din 70 de cadre didactice, acum mai sint 47. „Noi sintem un pic favorizati deoarece am fost asimilati in cadrul invatamintului tehnic, iar finantarea pentru un student este mai mare. De anul trecut a crescut cu 4 %. Un student de la Chimie costa cit patru la Filologie”€, a continuat decanul Facultatii de Chimie.

„Studentii cei mai buni in domeniu nu vin la noi”

O situatie mult mai grava se intilneste la Facultatea de Litere la specializarile de Slavistica si Limbi Clasice. Numarul studentilor a scazut dramatic. Anul acesta sint inscrisi numai 21 de studenti la Rusa, iar la master s-au inregistrat numai cinci candidati. „€œDin punct de vedere financiar, este sub posibilitatea noastra de sustinere, ele trebuie sprijinite de Universitate. Aceasta este singura solutie, dar asta nu rezolva problema. Trebuie gasita o modalitate de a mari cererea. Este foarte greu sa convingi pe cineva cit de importanta este aceasta specializare. Daca trimitem oameni nu cred ca ar avea vreun interes. Am ajunge ridicoli”€, a declarat decanul Facultatii de Litere, prof. univ. dr. Stefan Avadanei. In cadrul studiilor limbilor moderne aplicate se constata, in ultimul timp,  o scadere a interesului si fata de limba franceza. Italiana si Spaniola devin noile puncte de orientare pentru studenti.

„Putini, dar€™ buni”€

Facultatea de Matematica urmeaza “curba lui Gauss” intoarsa. Numarul studentilor inscrisi in primul an este de 90, din acestia numai unul fiind la taxa. La master, in anul intii sint inmatriculati 100 de tineri, dintre care 18 se afla la taxa. „A fost o scadere constanta. Au fost cam cu 20 de studenti mai putini in fiecare an. Dar, spre deosebire de anii din urma, cind aveam un numar mai mare de studenti, acum este o rata de promovabilitate la cei din primul an inspre al doilea mult mai mare. Studentii cei mai buni in domeniu nu vin la noi, ci merg la alte facultati care sint mai populare”€, a declarat decanul Facultatii de Matematica, prof. univ. dr. Ovidiu Carja.

Un alt motiv pentru care se  evita aceasta “scoala” este materia universitara predata. In primul an nu se face un curs de recapitulare ca in cazul Chimiei, cit despre o scadere a cerintelor curriculare: „Matematica are un prestigiu  recunoscut peste tot pentru ca acum sa coborim stacheta prea mult. Oricum nu consider aceasta scadere dramatica, 75-100 ar fi numarul natural al celor care ar trebui sa faca «Matematica» in zona Moldovei”€, a adaugat prof. univ. dr. Ovidiu Carja. Lipsa studentilor la aceasta specializare se resimte si la alte facultati din strainatate. Din dorinta de a avea un numar mai mare de inscrisi, „€œCuza”€ a primit numeroase oferte din partea altor institutii de invatamint din UE, conform spuselor acestuia. „€œUn absolvent de la noi care are nota opt, cu siguranta gaseste o pozitie de master plus doctorat in strainatate. Este cu bursa si nici nu se pune problema ca acesta sa plateasca vreo taxa de scolarizare”, a adaugat decanul.

Pina la urmatoarele inscrieri din iulie 2009, profesorii trebuie sa lucreze la o modalitate mai buna de a atrage posibilii candidati.

George GURESCU

Moasele s-au specializat

O situatie asemanatoare s-a intilnit si la Universitatea de Medicina si Farmacie „Grigore T. Popa”€ in cadrul actualei specializari de asistente de obstetrica-ginecologie sau moase. In anul 2003 a fost constituita intr-o facultate proprie, dar in 2006 aceasta a fost desfiintata printr-o decizie a MEdcT, devenind specializare generala. Structura acestor directii din cadrul UMF-ului se imparte in doua regimuri: specializari in regim general si sectorial. Cele din prima categorie au intre 360 si 240 de credite, iar cele din a doua 180 de credite. Departamentul de  moase are 240 de credite si se finalizeaza cu examenul de licenta.