Facebook te bagă-n depresie, universitatea te scoate

Asociația Psihologilor din România a concluzionat faptul că depresia este boala secolului XXI, iar statisticile oficiale arată că 125 milioane de oameni din întreaga lume suferă de această tulburare mintală. Specialiștii spun că depresia nu ține cont de vîrstă, fiind prezentă și în rîndul studenților, deși, de cele mai multe ori, tinerii confundă depresia cu anxietatea. Psihologii din universitățile din Iași spun că studenților le este frică să ceară ajutor, iar stereotipul „numai nebunii merg la psiholog” încă persistă.

La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), Departamentul Servicii pentru Studenți și Absolvenți (DSSA) împreună cu Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației organizează gratuit un program de consiliere psihologică pentru studenți și angajați, însă studenții se feresc să apeleze la acest serviciu. „Facem eforturi de a ajunge noi la ei, prin campanii de conștientizare cum este «Mental Health Awareness Week» care se desfășoară în luna mai sau cursuri de prim-ajutor pentru angajații universității, așa cum am organizat toamna trecută”, a declarat Irina Șubredu, psiholog al universității. Deși nu există statistici oficiale cu privire la diagnosticele primite de studenții care apelează la aceste servicii, ci doar legate de cîți studenți solicită consiliere psihologică, în carieră sau educațională, psihologii din instituțiile de învățămînt superior din Iași spun că studenții care ajung la cabinet se plîng adesea de stări precum tristețe, dificultate de învățare sau de concentrare și de faptul că stau prea mult pe Facebook.

Pentru că în multe cazuri depresia poate induce idei suicidare, protocolul programelor de consiliere ale universităților prevede ca studentul să lase datele de contact ale unui membru al familiei, pentru ca psihologii să poată lua legătua cu persoanele apropiate de aceștia în cazul în care consideră că este necesar. Irina Șubredu explică faptul că anul universitar trecut au fost câteva cazuri în care a fost nevoită să anunțe familiile de faptul că studenții aflați la studii în Iași ce au venit la cabinet pentru consult psihologic aveau gînduri suicidare.

La polul opus se află Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași (UNAGE), care nu dispune de un astfel de serviciu, neavînd niciun psiholog calificat angajat. „Așa cum declarăm și în toate documentele noastre oficiale, universitatea noastră nu oferă decît consiliere și orientare în carieră. Nu avem psihologi angajați, profesorii sînt cei care îi ghidează și îi ajută pe studenți în situațiile în care nu știu spre ce domenii să se îndrepte”, a declarat prof. univ. dr. Eugenia Maria Paşca, directorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) de la UNAGE.

Întrebați dacă le-ar fi fost necesar un serviciu de consiliere psihologică, majoritatea studenților de la Universitatea de Arte au afirmat că au apelat la astfel de servicii în liceu și nu i-a ajutat, astfel încît la universitate le-ar fi fost mai dificil să ceară din nou consiliere. Alții au susținut că au trecut prin anumite momente cînd ar fi avut nevoie să discute cu cineva despre problemele care îi macină și că s-au gîndit de multe ori să meargă la psiholog, dar cheltuielile necesare unei ședințe i-au împiedicat, deci un program de consiliere psihologică al universității le-ar fi fost de folos.

Psihologii, îngenunchiați de stereotipuri

Principalele motive pentru care studenții de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF) apelează la Serviciul de Consiliere și Orientare Profesională (SCOP) sînt tulburările anxioase și depresia. „Printre manifestările specifice studenților putem enumera absenteismul și chiar uneori abandonul universitar, performanțe universitare scăzute și dificultăți de concentrare la cursuri, laboratoare și la examene. Unii studenți pot ajunge la depresie din cauza unor examene importante pierdute, din cauza unor interacțiuni sociale, dar și din cauza dificultăților din spațiul universitar”, a declarat Ioana Monica Ciolan, psiholog al UMF Iași.

Aceasta a explicat că în cazul în care cunoaștem persoane ce suferă de depresie este indicat să nu le reproșăm că sînt triste sau că se autoizolează, deoarece persoanele respective nu fac aceste lucruri conștient, iar cea mai bună metodă prin care le putem ajuta este să fim informați și să le încurajăm să apeleze la un specialist pentru ajutor. Multe persoane folosesc termenul „depresie” prea ușor, chiar dacă este vorba doar de o stare de deprimare, care este normală atunci cînd ne raportăm la dificultățile din viața de zi cu zi. „Ar fi bine ca studenții să poată echilibra efortul depus și timpul liber în care să se poată implica într-o serie de activități plăcute”, a mai adăugat Ioana Monica Ciolan.

Majoritatea celor care studiază la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) aleg să nu meargă la consiliere. Un raport al Centrului de Consiliere al TUIASI arată că din 20 de persoane care trec pragul psihologului din campus într-o lună, una suferă de depresie, iar ceilalți de stări de anxietate în mare parte. „La anxietate simptomele sînt mai disimulate. Din punctul meu de vedere, cu toții avem anxietățile noastre, fie ele mai mici, mai ușoare, mai severe. Problemele apar cînd se acumulează mai multe lucruri, precum stresul, de obicei în sesiune, pentru că acesta este cel mai mare stres al studenților. Problemele apar pe un fond emoțional mai sensibil. Dacă se adună stresul din sesiune, nici nu prea ești sociabil și nici nu ești foarte extrovertit din natură, se poate declanșa un atac de panică”, a declarat Mihaela Cojan, psiholog al Centrului de Consiliere de la TUIASI. Aceasta a mai susținut că anxietățile sînt asociate cu stări depresive, nu cu depresie patologică, care pot fi rezolvate prin terapie.

Studenții din „Tudor Vladimirescu” care vor să se cunoască mai bine, care vor să își consolideze încrederea sau care vor să afle dacă au luat sau nu decizia corectă bat la ușa cabinetului de la parterul căminelor T1-T2, iar unele dintre cazuri sînt destul de grave. De exemplu, în primăvara acestui an, psihologul a dat peste un caz de schizofrenie. „A fost un caz foarte dificil pentru care am stat 10 ore doar ca să îl fac să conștientizeze problema. A fost nevoie să vină familia lui să îl ducă la medic pentru că singur nu s-ar fi dus”, a mai adăugat psihologul.

Boala secolului XXI

La fel ca și în celelalte universități din Iași, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USAMV) psihologii se confruntă cel mai des cu cazuri de anxietate. Într-un an, aproximativ zece studenți cu depresie și 50 cu anxietate ridicată ajung să ceară ajutorul psihologului de la USAMV. „La depresie sînt mai multe simptome și semne. Dacă depistez un caz, întotdeauna apelez la supervizorul cu care colaborez. Cele mai multe cazuri apar în perioada de examene sau cînd studentul are vreo restanță”, a declarat Ana Maria Calancea, psiholog al Centrului de Consiliere și Orientare în Carieră al USAMV. Aceasta a mai menționat că studenților cu anxietate le sugerează să se implice în activități de voluntariat sau în ligile studențești. „Am în minte două cazuri de depresie majoră care au fost în combinație cu alte tulburări psihice. Unul a fost cu o persoană care avea și o dependență, iar celălalt cu o persoană care avea și o altă tulburare mentală. Atunci am cerut o recomandare de la supervizor și am discutat cu medicul psihiatru”, a mai adăugat aceasta.

Psihologii universităților din Iași au explicat că este ușor să intri în depresie dacă ai factorii favorabili, cum ar fi o stare de tristețe profundă, de anxietate. Primele semne ale depresiei sînt scăderea bruscă în greutate și pierderea energiei. Deși depresia nu este atît de întîlnită printre studenți, anxietatea se întîlnește des, iar netratarea ei poate duce la o tulburare mai gravă.

Sursă foto: pixabay.com