Erasmus în România, la reducere pentru studenții străini

Tinerii înscriși în programul Erasmus ajung în România fie că vor, fie că n-au de ales. Cei care au bifat țara noastră din prima spun că au fost curioși să afle cum arată bucata aceasta din Europa, cum sînt oamenii de aici și cum sîntem noi învățați în școli. Alții au ajuns în România pentru că celelalte opțiuni nu le-au fost acceptate sau pentru că aici traiul nu este atît de scump ca în alte țări europene. Ceea ce zic toți la unison este că de-aici pleacă mai îmbelșugați decît au venit și că oricare alt loc de pe harta lumii ar bifa, nu vor rupe fundele cu care și-au legat Iașul de suflet.

În prezent, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIAȘI) studiază peste 200 de ti­neri care au venit în România prin programul Erasmus. De ziua lor, pe 16 octombrie, aceștia au fost pri­miți cu fast în Aula Magna „Mihai Eminescu” a UAIC și de atunci ie­șenii i-au văzut ca și cum ar fi fost de-ai casei.

Biletul spre România, ultima opțiune

Majoritatea s-au înscris în gru­pu­rile dedicate studenților străini de pe rețelele de socializare și și-au făcut repede prieteni. Participă la activități de grup, precum vizite la centre de plasament și în licee sau organizează excursii. Cei mai mulți sînt încîntați de oamenii din Româ­nia, despre care spun că sînt pri­mi­tori, dar și de cultura noastră. „Este fascinant să observi cîte diferențe există între Norvegia și România. Nu am vizitat prea multe locuri aici, în Iași, dar am mers la mai mul­te petreceri organizate pentru noi și am întîlnit multe persoane cu care vreau să păstrez legătura și du­pă ce mă întorc acasă. Vreau să plec de aici doar cu amintiri plă­cute”, a spus Camilla Røe, o tînără de 22 de ani din Norvegia, care stu­diază la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice de la UAIC.

Dar de ce au ales tocmai Ro­mâ­nia? Același lucru a fost întrebat de noii săi colegi și Renato Guerrieri, care a venit din Italia să urmeze cursurile Facultății de Construcții de Mașini și Management Indus­trial de la TUIAȘI. „România a fost ultima opțiune, pe care am ales-o, în pri­mul rînd, pentru că mi s-a spus că lecțiile vor fi ținute în limba en­gleză. Însă cînd am ajuns aici am aflat că trebuie să învăț limba ro­mână, deoarece cursurile sînt ți­nu­te în română. Am luat lecții în septembrie, care s-au dovedit a fi de mare ajutor, iar profesorii sînt mai răbdători cu mine”, a povestit tînă­rul. Mai mult decît atît, în Italia are prieteni de origine română, de la care a mai aflat cîte ceva despre țara din care provin.

Alți studenți aleg România pentru că traiul nu este la fel de scump ca în țările de unde vin, dar le ia ceva timp să se acomodeze cu vremea de aici.

Pe de altă parte, alți studenți aleg România pentru că traiul nu este la fel de scump ca în țările din care provin. Spre exemplu, André Camilo, din Portugalia, a explicat că „motivul principal pentru care am ales România este că am auzit doar lucruri pozitive de la prietenii care au fost aici, mai ales din punct de vedere financiar, pentru că aici este mult mai ieftin decît în Por­tu­ga­lia. Pînă acum, a fost o expe­riență plăcută, oamenii sînt plăcuți, berea e mai ieftină și îmi plac și cursurile. M-a suprins această țară, nu mă așteptam să îmi placă atît de mult.” Singurul lucru cu care s-a acomodat mai greu a fost vremea. „Eram chiar speriat din cauza vre­mii, nu am văzut niciodată zăpada acolo și a fost un adevărat test pentru mine”, a completat tînărul de 25 de ani, care studiază la Fa­cul­tatea de Economie și Adminis­tra­rea Afacerilor de la UAIC.

Unul dintre criteriile pentru care studenții înscriși în programul Erasmus vin în România este faptul că cererile lor nu au fost acceptate în alte țări, universitățile ieșene fiind ultimele pe listele lor.

Un alt criteriu pentru care stu­denții înscriși în programul Eras­mus vin în România este acela că cererile lor nu au fost acceptate în alte țări, universitățile ieșene fiind ultimele pe listele lor. Este și cazul lui Pedro Castro, care acum este student în anul al IV-lea la Fa­cul­tatea de Electronică, Tele­co­mu­ni­ca­ții și Tehnologia Informației de la TUIAȘI. „România a fost a treia ale­gere, nu am fost acceptat de celelalte țări. Fiind ultimul an la facultate, am vrut să merg oriunde. Pînă acum, îmi place foarte mult aici, am întîlnit noi persoane din alte țări, cu diferite culturi, oamenii sînt sociabili și ieșirile sînt mi­nu­nate, mai ales că prețurile bău­tu­rilor sînt mici”, a explicat tînărul.

La fel ca Renato, Andre și Pedro, și Camilla a vorbit înainte de a veni aici cu prieteni care au studiat în România sau cu tineri români care au ajuns prin pro­gra­mul Erasmus în țările din care provin ei. „Am vrut să fac practica undeva în afara Norvegiei și am avut de ales între Danemarca, Ro­mânia și Nepal. Nu am vrut Dane­marca pentru că este una dintre țările vecine și ar fi fost prea aproa­pe de casă, iar Nepal ar fi fost prea departe. Așa că am ales România. Cu cîteva luni înainte să vin aici, doi studenți din România au urmat cursuri la noi în țară și au repre­zentat România și Iașul. Au vorbit foarte mult despre țara lor, ne-au arătat și cîteva poze și ne-au ex­plicat în mare cum va fi experiența de aici. Ne-au convins, așa că atît eu cît și prietena mea eram foarte nerăbdătoare să venim”, a măr­tu­ri­sit Camilla Røe.

Școala cu altfel de lecții

Dacă cei mai mulți se obișnu­iesc mai greu cu vremea de aici și cu obiceiurile românilor, lui Renato i s-a părut foarte dificil să se acomodeze cu metoda de predare la cursuri. În Italia, unde este în ul­ti­mul an de facultate, studenții sus­țin un singur examen la sfîrșitul anu­­lui universitar, în schimb aici facem proiecte și dăm mai multe teste. „La facultatea de aici am învățat să sudez, ceea ce a fost nou pentru mine. În Italia nu am făcut așa ceva la ore. Cursurile sînt foarte inte­re­sante, iar la laboratoare învăț multe lucruri”, a explicat tînărul. Inițial a venit în România cu gîndul să studieze doar un semestru, dar a înaintat deja o cerere către universitatea de la care provine pentru a i se aproba prelungirea șederii pînă în iunie. Pentru el, „nu este foarte importantă țara în care ajungi, ci oa­­menii cu care te întîlnești și ex­pe­rien­ța din final”. Pe lîngă prietenii pe care și i-a făcut aici, a rămas im­presionat și de peisajele din Ro­mâ­nia, după ce a vizitat orașe precum Brașov, Suceava și București.

Indiferent din ce colț al lumii ar veni, studenții Erasmus care ajung în România renunță după cele cinci luni petrecute în Iași la ideile pre­concepute despre o anumită țară și reușesc să vadă dincolo de apa­ren­țe. Ca rezultat, unii dintre aceștia pre­feră să mai rămînă încă un se­mestru în sînul studenției ieșene.

Cătălina DOBROVICEANU

Mădălina OLARIU