Medicii școliți în România n-au loc în Ordinul francez

Numărul mare de studenți străini, mai ales francezi, care au ajuns să urmeze studii medi­cale în ultimul timp în România, a atras îngrijorarea Ordinului Medicilor din Franța. Conducerile Universităților de Medicină și Farmacie din Iași și din Cluj-Napoca cred însă că tinerii care aplică pentru studii în cadrul instituțiilor de învățămînt superior nu sînt „vaca cu lapte” a acestora, după cum titra presa franceza în luna mai a anului în curs. Și nici universi­tă­țile n-au devenit „combine ilegale”, diplomele românești fiind la fel de bine recunoscute la nivel internațional precum cele din restul Europei. Iar studenții străini au aceleași drepturi și îndatoriri pe care le au și cei români. Discriminarea nu este una dintre politicile Uniunii Europene.

La ultima întîlnire a Asociației Medicilor Români din Franța de duminică, 20 noiembrie, preșe­din­te­le Ordinului Medicilor din „He­xa­gon”, prof. dr. Michel Legmann, s-a declarat „șocat” de faptul că ins­ti­tu­ți­ile de învățămînt superior de profil din România nu au un sistem de se­lecție a candidaților. Deși în timpul vizitei sale din septembrie la Uni­ver­sitatea de Medicină și Far­ma­cie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF) și Universitatea de Me­dicină și Far­macie „Iuliu Ha­ție­ganu” din Cluj a recunoscut că activitățile studenților se desfășoară în condiții „foarte bu­ne”, președintele asociației profesionale a men­țio­nat că intenționează să introducă o formă de evaluare a stu­denților francezi școlarizați în uni­tățile medi­cale din România, la re­în­toarcearea acestora în țară. În vi­ziunea acestuia, cine nu va trece examenul din două încercări, nu va pu­tea profesa în do­meniu.

Conform conducerii UMF, si­tua­­ția aceasta s-a declanșat anul trecut, cînd au terminat studiile prima serie de cursanți francezi care au ur­mat programul unei universități din România. „S-au dus, au dat rezidențiatul la ei în țară și cum numărul de locuri la concursul de acolo este egal cu numărul de absolvenți ai lor din anul respectiv, studenții pregă­tiți la noi au ocupat aceste posturi cla­sificîndu-se înaintea celor pre­gă­tiți acolo”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, rectorul institu­ției.

Oameni vii, nu machete

Deși prof. dr. Michel Legmann este de părere că în afară de notele de la Bacalaureat, studenții fran­cezi care intră la universitățile de medicină din România nu sînt supuși nici unei alte forme de evaluare, anul acesta candidații străini de la UMF au fost selectați prin două me­tode. Cei care au aplicat pentru concursul de dosare au intrat în regim de taxă de școlarizare în valoare de 5.000 de euro, iar cei care au ales să dea test grilă la anatomie sau la chi­mie organică, care este susținut și de studenții români, au avut ocazia de a obține unul din locurile finanțate la buget. Pentru concursul de dosare au fost alocate 300 de locuri la trei specializări: 100 pentru Medicină cu predare în franceză, 100 pentru ace­lași modul cu predare în engleză, 50 de locuri pentru cei care vor să stu­dieze Medicină Dentară în engle­ză, 60 pentru cei care aleg aceeași specializare în limba franceză și 30 de locuri pentru Farmacie în limba en­gle­ză.

În același timp, pentru admite­rea pe bază de examen scris, universitatea a aprobat alte 150 de locuri, dintre care 100 pentru Medicină, 20 la Medicină Dentară și 30 Far­ma­ciei. Însă, la această competiție se pot îns­crie numai studenții care fac par­te din categoriile menționate în me­todologiile de primire la studii a ti­ne­rilor străini. Pe de o parte, pot ur­ma cursurile unei instituții de în­vă­țămînt superior din România ce­tă­țeni din state membre ale Uniunii Europene (UE) și cei de origine et­nică română din Republica Mol­do­va sau din străinătate, împreună cu studenții din statele învecinate: Bul­ga­ri­a, Serbia, Albania, Ungaria, Ma­­cedonia și Ucraina. „Numai studen­ții din UE, care știu limba română, au dreptul să dea admitere precum studenții noștri pentru că examenul grilă este realizat în română. Ceilalți nu au privilegiul acesta, iar pînă acum nu am avut obligația să dăm acest concurs de primire în universitate în altă limbă”, a declarat prof. univ. dr. Ioan Costea, prorector res­pon­sabil cu probleme sociale și studențesti la UMF. În acest sens, pentru perioada universitară 2011 – 2012 au fost aprobate la specia­li­za­rea de Medicină în primul an de studiu 99 de cereri la secțiunea cu predare în limba engleză (din 100), 79 de locuri pentru cursuri în franceză (tot din 100) și 29 pentru limba română din 50 disponibile. „Oricum, nu am putut să reținem decît una din trei so­licitări pentru că ARACIS-ul (n.r: Asociația Română pentru Asi­gu­ra­rea Calității în Învățămîntul Superior) nu ne permite să școlarizăm mai mult de 350 studenți străini pe an” a adă­u­gat prof. univ. dr. Vasile Astă­răs­toa­e.

În prezent, la UMF sînt înscriși aproximativ 1.900 de studenți stră­ini. Conducerea instituției consideră că există două motive pentru care studenții din alte state vin și se în­scriu la Iași. Pe de o parte, di­plo­me­le din România sînt recunoscute în stră­inătate fără ca absolventul să sus­țină examen de diferență și, pe de altă parte, medicii care au plecat să lucreze în diferite zone ale globului au adus credibilitatea mediului academic medical românesc. „Deoa­re­ce aceștia s-au descurcat foarte bine în toate țările, creînd concurență pen­tru nativii de acolo, au dat credi­bilitate universității și atunci, bine­în­țeles că fiecare student care plă­teș­te taxa de la medicină dorește ca să-și poată fructifica diploma. Cu aces­tea de la noi se poate angaja foar­te ușor, mai ales în spațiul european”, a precizat prof. univ. dr. Va­si­le Astărăstoae.

Pe lîngă acestea, conducerea uni­versității completează că, spre de­osebire de alte state, practica re­prezintă una din principalele caracteristici ale învățămîntului medical din România. Studenții admiși merg în spitale din anul I de studii și sînt obligați să țină cîte patru gărzi pe an. „În comparație cu Franța, unde nu se ating de pacient pînă cînd termină facultatea, la noi fac examenul pacientului cu profesorul alături să vadă dacă știe să palpeze splina sau ficatul. La francezi, aceste opera­țiuni se fac pe machete sau pe poze. De fapt, asta cred că îi atrage pe tineri, să vadă cum se exemplifică pe viu”, a explicat prof. univ. dr. Ioan Cos­tea.

Bolnav de limba română

În schimb, pentru candidații ca­re aplică la UMF de pe alte continente, pe lîngă faptul că mai au ne­vo­ie de alte documente în afară de cele standard, aceștia intră fără a pu­tea alege în competiția de ad­mi­tere pe bază de dosar. De exemplu, lui Mai­rine, studentă în anul al II-lea la Facultatea de Medicină de la UMF, originară din India, i-a fost necesară viza de studii de la Am­ba­­sada Ro­mâniei în India pentru ob­ți­nerea unui loc la universitatea din Iași.

Actul l-a primit după ce i-a fost validat dosarul de către Mi­nis­te­rul Educației, Cercetării, Ti­ne­re­tu­lui și Sportului (MECTS), prima au­to­ritate care verifică toate de­pu­ne­rile candidaților și care i-au trimis ulterior scrisoarea de acceptare la stu­dii în România. După ce a ob­ți­nut aprobarea MECTS, studenta s-a în­scris la secțiunea cu predare în lim­ba engleză, „pentru că nu mă des­curc în română suficient de bine încît să pot înțelege noțiunile medi­cale. În pa­ralel facem cursuri și de limbă ro­mâ­nă, pentru că ne trebuie la practică în spitale”, a declarat aceas­ta.

După răspunsul ministerului, can­didații sînt verificați de mai multe ori în timpul anului și de universitatea la care au a­pli­cat. Cu toate aces­tea, există si­tua­ții în care studenții încearcă să nu respecte normele și prin urmare sînt pedepsiți prin exmatriculare. „Dacă descoperim că unul nu are nu știu ce hîrtie în timp sau ne-a păcălit, îl ex­matriculăm. Spre exemplu, am avut un caz cu un moldovean care spu­nea că are la Chișinău dosarul și du­pă ce am dat noi telefon acolo, am descoperit că nu avea nimic și bi­ne­în­țeles că a venit poliția și l-a luat”, a menționat prof. univ. dr. Ioan Costea.

Un alt aspect pe care pre­șe­din­te­le Ordinului Medicilor din Franța nu l-a avut în vedere este acela conform căruia, pentru a fi declarați ad­miși, studenții francezi trebuie să ob­țină un punctaj cît mai mare pe cele 12 criterii de selecție aprobate de Bi­roul Senal al Universității. Cu cît no­ta finală este mai mică, cu atît scad șansele de includere în nu­mă­rul de lo­curi date pentru fiecare specializare. În funcție de punctajul ma­ximum ob­ținut, studenții sînt ie­rar­hizați pe po­zițiile puse la dispo­zi­ție de către uni­versitate.

Astfel, dacă studentul a trecut cu minimum nota cinci Bacalaureatul Internațional la chimie și biologie, obține 40 de puncte. Pe lîngă acestea doar participarea la cele două pro­be îi mai aduc zece puncte, la care se adună alte 40 dacă solicitantul pre­zintă diplome recunoscute de statul român, conform cărora a ob­ținut la cele două materii un nivel „ridicat de cunoaștere”. Încă 20 de puncte se adună pentru notele la bi­o­logie și chimie din învățămîntul pre­uni­ver­si­tar, cu condiția ca acestea să re­pre­zinte minimum 60% din nota ma­xi­mă. Pentru faptul că a obținut premii la concursuri interna­ționale studentului i se adaugă la no­ta finală cîte 30 de puncte pentru fiecare loc cîștigat, iar pentru cele na­ționale cîte 10 puncte.

Mai mult decît atît, studenții stră­ini, indiferent dacă aparțin UE sau nu, sînt obligați de către UMF să facă o dată pe săptămînă, timp de trei ani de zile, cursuri de limba ro­mână, pentru o bună desfășurare a practicii din spitale. În situația în care la sfîrșitul celor trei ani, aceștia nu stăpînesc limba și nu obțin notă de trecere la examenul de română din anul al III-lea, care este obligatoriu, sînt exmatriculați. „Dacă trece atestatul cu bine înseamnă că poate să se descurce mai departe și rămîne în universitate, dacă nu, pleacă, pentru că bolnavul nostru nu mai știe alt­ceva pe lîngă română”, a mai adău­gat prof. univ. dr. Ioan Costea.

Cu plîngerile la minister 

Din punctul de vedere al prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, pre­șe­din­tele Colegiului Medicilor din România și rectorul UMF Iași, ace­e­ași organizație corespunzătoare în Franța „dorește ca formă de admi­te­re în universitățile noastre să fie me­todă pe care o au ei în țară, conform căreia intră 4.000 de studenți în anul I și trec numai 400 în anul al II-lea, pentru că nu se ia examenul dintre cei doi ani, iar dacă l-ai pierdut de două ori nu mai ai dreptul să faci medicina acolo”, a completat acesta.

Atitudinea asociației profesiona­le contravine însă politicii edu­ca­țio­na­le din interiorul UE, motiv pentru care acțiunea Ordinului Medicilor din Franța a fost semnalată ins­tan­țe­lor europene, „deoarce această me­todă nu se aplică nicăieri. Ei spun că își fac regulile în țara lor și atunci noi le-am explicat clar în prezența ministrului educației și al sănătății că și noi ne facem regulile în țara noastră și că indiferent de ce spun ei, noi vom școlariza în continuare studenți francezi după normele noas­tre”, a conchis rectorul UMF.

Iulia CIUHU