Cum s-a strîmbat dreptul de reprezentare al studenților

Studenții Universității „Alexandru Ioan Cuza” s-au revoltat săptămîna trecută cînd au aflat că nu vor putea să-și mai amîne restanțele de pe un an pe altul fără să plătească, susținînd că universitatea nu i-a informat despre decizie. La rîndul ei, conducerea instituției de învățămînt superior a indicat către cei 17 reprezentanți ai studenților care au participat la ședința unde s-a dezbătut modificarea regulamentului. Însă cît de bine sînt conectați studenții la deciziile care îi influențează? Sondînd și vorbind cu toți cei implicați am văzut că există atît un deficit de comunicare între reprezentanții studenților și cei care i-au ales, cît și o lipsă de interes a studentului de rînd cu privire la deciziile pe care le ia universitatea. Doar atunci cînd găsesc motive de revoltă, studenții își amintesc de reprezentanții lor, iar unii dintre aceștia din urmă stau în fotoliile călduțe, temîndu-se să abordeze subiecte care i-ar face să se contrazică cu profesori la care au examene importante.

În Senatul Universității „Ale­xan­dru Ioan Cuza”(UAIC) sînt 51 de reprezentanţi ai personalului didactic şi 17 reprezentanţi ai studenţilor. Nici o decizie nu se ia și nici o lege nu se adoptă fără ca studenții să poată vota sau să își exprime opinia în legătură cu ea. „Îmi place că la ședințe, stu­den­ții, chiar dacă sînt de la fa­cul­tăți diferite și nu se prea cunosc în­tre ei, se pronunță într-o voce comu­nă. Nu există conflicte între ei”, a declarat lect. univ. dr. Bogdan Ne­cu­­lau, Departamentul pentru Pre­gă­ti­rea Personalului Didactic (DPDD).

Dar dacă reprezentanții studen­­ților din Senat reușesc să ajungă la decizii comune, altfel stă treaba cu șefii din fiecare an de licență, master sau doctorat care fac parte din consiliile fiecărei facultăți. „Implic­a­rea șefilor de an ține și de felul în care își desfășoară fiecare activita­tea, eu nu răspund de relațiile pe care le are cel de la economie sau de la sociologie cu ei. Unii se im­pli­că mai mult, alții mai puțin, este o realitate și trebuie spusă, din pă­ca­te sînt colegi care se implică foar­te puțin. Faptul că nu știu de Se­nat, Consiliul Facultății și Consi­liul de Administrație este vina, pe de o parte, a studenților reprezentanți, că își neglijează activitățile, iar pe de altă parte a studenților”, a de­cla­rat Alexandru Aioanei, repre­zen­tant al studenților de la Facultatea de Economie și Adminis­trearea Afacerilor (FEEA) în Senat.

Chiar dacă regulamentul uni­ver­sității prevede ca studenţii membri ai Consiliului Facultăţii sînt obli­gaţi să informeze indiferent de mij­loace studenţii pe care îi repre­zin­tă, aceștia nu își fac treaba de multe ori, iar problema interacțiunii dintre studenți are diferite motive. „În mod normal ar trebui să existe o comunicare continuă, nemijlocită, dar sînt colegi și studenți care nu au curajul să vorbescă cu profesorii din varii motive, precum că a avut o restanță la materia pe care o predă respectivul cadru didactic. Dar acestea sînt scuze penibile și tre­buie trecute cu vederea”, a decla­rat Claudiu Roman, reprezentat în Senat al Facultății de Chimie și președintele Asociației Studenților Chimiști din Iași (ASCIS).

Anunțuri? „Pe Facebook”

La rîndul lor, șefii de an susțin că informațiile care vin în legătură cu schimbarea regulamentelor sau a examenelor le transmit cît de re­pe­de și de bine le permite timpul. „Eu încerc să îi țin la curent pe toți cu ceea ce se întîmplă. Cînd au ve­nit cole­gii mai mari și mi-au spus de schimba­rea regulamentului la în­ce­putul anului (n.r. – modificarea prin care studenții nu mai pot să-și amîne examenele de pe un an pe altul fără să plătească) habar nu aveam ce trebuie să fac. Dar mi-au explicat și în final am înțeles, recunosc că e mai greu la început”, a declarat Pa­vel Emil Apostol, șeful anului al II-lea de la Facultatea de Istorie.

În mod normal, studenții trebuie să expună în consiliu problemele ca­re intervin în facultate, dar uneori participă la ședințe doar ca să fie cvorum. „De obicei îmi anunț co­le­gii prin telefon, mail și Facebook. Nu le spun chiar tot ce se discută în Consiliul Facultății căci sînt pro­bleme care nu îi privesc, ca de exem­plu posturile libere pentru laboranți, și nu le spun nici lucru­ri­le care sînt neclare sau nesigure. Mențin o bu­nă relație și cu secreta­riatul care ne ajută mult să ne ți­nem ancorați în noutăți”, a de­cla­rat Răzvan Cos­tin, șeful anului al II-lea la Facul­ta­tea de Chimie.

Vina? „La ligi”

Nu de puține ori studenții arun­­că vina pe ligi, spunînd că, fiind un grup organizat, au mai multe avan­taje, iar toate noutățile sau mo­di­fi­cările produse le țin doar pentru ei. Însă președinții și membrii acestora țin să îi contrazică și să spună că gra­dul de implicare depinde de fieca­re persoană în parte. Dar, de obicei, cei mai mai activi studenți sînt în­scriși în ligi, de aceea știu mai mul­te decît colegii lor. „De exemplu la FEEA am avut mai multe întîlniri, unele mai tensionate, altele mai di­plomatice și cei din liga studen­ți­lor au participat de fiecare dată cînd am avut o discuție”, a declarat Alexan­dru Aioanei. Și Claudiu Roman afir­mă că prin ligi studenții sînt puși la curent mai repede cu noutățile. „Am discutat cu colegii mei să mear­gă și ei la ședințele ligilor pen­tru că acolo se discută cu adevărat problemele mai serioase. De acolo le iei și le ridici mai departe. Dacă ești membru în ligi, ajunge informația mai repede la tine, asta e tot.” Însă astfel de informații nu ajung la stu­denții din toți anii. Confom repre­zen­tanților din diferite structuri de conducere, cei din ani mai mici se interesează de fiecare dată mai mult, fiindcă sînt interesați la în­ce­put, dar apoi interesul dispare du­pă ce trec în ani mai mari.

„Nu știu”

Deși sînt criticați de mulți dintre colegii lor, o mare parte dintre cei care critică nu știu exact cu ce se ocupă studenții reprezentanți, iar unii nici măcar nu știu că au drept de vot. „Nu am fost anunțată des­pre ale­geri de nimeni, nici măcar în anul I. Nu știu cine ne reprezintă în Senat și nici în Con­si­liul de Adminis­tra­ție. Dacă m-ar chema, m-aș duce la vot. Cred că studenții candidați ar trebui să își fa­că puțină reclamă, să spună in­ten­­țiile pe care le au și să se țină de cu­­vînt”, a declarat Ali­na Adreițova, stu­­dentă anul al II-lea la Litere, spe­cia­li­zarea Limbi Mo­derne Aplicate (LMA).

„Sînt colegi și studenți care nu au curajul să vorbescă cu profesorii din varii motive, precum că au avut o restanță la materia pe care o predă respectivul cadru didactic. Dar astea sînt scuze penibile”, a declarat Claudiu Roman, reprezentant în Senat al studenților de la Facultatea de Chimie.

Studenții din anul I oferă răs­pun­suri scurte și tăioase cînd vine vorba despre reprezentanți și des­pre alegerea acestora. „Eu unul nu am auzit de asta”, a declarat Lupea Mi­hai, student în primul an la FEEA. Colega lui pare să mai știe cîte ce­va, dar la un moment dat se blo­chea­ză. „Știu că pe 4 noiembrie colegii mei din anul al III-lea s-au întîlnit, pen­tru că nu am facut noi cursuri, avea legătură cu alegerile din Senat, dar mai mult nu știu”, a declarat Ma­riana-Cristina Bulucea. Chiar dacă cei din anii mai mari știu de prin auzite despre organismele de conducere ale facultății, nu sînt interesați de ele. „Sincer am auzit de Senat și problemele noastre pot fi discutate acolo, dar nu m-am interesat”, a declarat Mihai Constan­tin, student în anul al II-lea la Fa­cul­tatea de Geografie și Geologie. Alții spun că sînt la curent chiar și cu activitățile structurilor de conducere, dar că pur și simplu nu vor să afle mai multe. „Știu și despre Senat și despre Consiliul de Ad­mi­nis­trație, dar sincer nu sînt foarte interesat. Șeful de an ne mai spune uneori ce se discută în ședințe, dar nici în privința asta nu mă pot pro­nun­ța sigur”, a declarat Daniel Fi­lip, student în anul al III-lea la Fa­cultatea de Teologie.

„Eu cu cine votez?”

În ceea ce îi privește pe re­pre­zen­tanții cadrelor didactice în Se­nat, acestea susțin că activitatea și re­­lația cu studenții este fără de cu­sur. „În mod obișnuit studenții își tri­mit cei mai buni reprezentanți în Senat. Activitatea e coerentă sau mai puțin concludentă, în funcție de cît de cu­rajoși sînt în participarea la dez­­bateri și în propunerea so­lu­ți­i­lor ca­re îi privesc. Studenții au fost con­sul­­tați mereu prin prorectoratul de resort cînd conducerea executivă a uni­ver­sității a propus un regulament”, a declarat prof. univ. dr. Cons­tantin Rusu, șeful Senatului UAIC.
Reprezentanții studenților sînt votați de studenți însuși, dar sînt cazuri în care ajung cu puține vo­turi să fie aleși, fiindcă dintre cei care au auzit despre alegeri puțin se duc să și voteze. Un caz concret este în anul al II-lea de licență la Istorie, unde la alegerile pentru Con­siliul Facultății mai întîi nu a existat cvorum, iar apoi a rămas doar un singur candidat și nu au mai fost necesare alegeri. Lipsa de interes a studenților este cu atît mai mare cu cît condiții pe care trebuie să le îndeplinească un candidat sînt mici pentru un student care se ține de carte, aceștia fiind nevoiți să aibă media peste 8 și să fie integraliști.

Potrivit „Regulamentului Ser­vi­ci­ilor pentru Studenţi” al UAIC, reprezentanţii studenţilor în Con­si­liul Facultăţii pot propune acte normative care să contribuie la îm­bu­nătăţirea activităţii colegilor lor. Au accesul la informaţii, nemijlocit şi în afara programului, de la struc­turile academice şi administrative ale universităţii în vederea re­zol­vă­rii problemelor studen­ţeşti. Iar obligațiile lor cele mai mari constau în informarea colegilor cu privire la noutățile din universita­te și prezența în cadrul întîlnirilor de Consiliul de Administrație și Se­­nat. Însă pe scara aceasta ierar­hi­că, informațiile discutate în Se­na­t și în Consiliul de Adminis­tra­ție ale uni­versității, ajung la stu­denți doar ca niște zvonuri, mult după ce de­ci­ziile respective s-au luat. Iar vina e pasată, ca-ntr-un meci de fotbal, de la reprezentanții în di­fe­ri­te­le structuri de conducere, la ligi sau la lipsa de interes a stu­denților. Des­pre sistem nu discută nimeni.

de Ana-Maria BUCUR
de Adelina MEILIE