De Zilele Francofoniei, pasiunea s-a jucat la Iași

De pe scena Iașului Niciun comentariu la De Zilele Francofoniei, pasiunea s-a jucat la Iași 4

În perioada 30 – 31 martie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași împreună cu Institutul Cultural Francez au organizat cea de-a XVII-a ediție a Zilelor Francofoniei. Ediția de anul acesta a fost celebrată printr-un colocviu de două zile, numit „La francophonie problematique”, (n.r. Francofonia problematică) care a reunit conferințe, sesiuni de comunicări și spectacolele artistice. Principalii invitați ai evenimentului au fost dramaturgul Matei Vișniec și ambasadorul Franței în România, Excelența Sa, Philippe Gustin. Odată cu această sărbătorire a francofoniei, s-au aniversat și „rădăcinile comune ale țărilor care au îmbrățisat-o”.

„Francofonia nu este doar o lim­bă, ci o stare a spiritului pe care o tră­im în fiecare zi”. Aceasta a fost i­de­ea în jurul căreia invitații și-au con­turat discursul pentru des­­chi­de­rea celei de-a XVII-a ediții a Zi­le­lor Fran­­cofoniei, „La fran­co­phonie proble­ma­tique”. Odată cu con­ferința de lan­­­sare a e­ve­nimentu­lui care s-a des­fă­șu­rat timp de două zi­le au fost de­li­mi­ta­te și principa­le­le două di­me­n­siu­ni ale acestui fe­no­men. Pe de o parte cul­turală și pe de altă parte economică.

Prima dintre acestea poate fi ex­plica­tă, după cum a susținut și rec­­torul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, prof. univ. dr. Vasile I­­șan, prin afirmația filosofului Vir­gil Ne­moianu, care consideră că „ceea ce poate salva spiritul u­man este co­mu­nicarea între culturi”. Astfel, Zi­le­le Fran­cofoniei devin „necesare pen­tru a conserva o anumită identitate cul­turală și pentru a a­firma că sînt capabile să hră­neas­că dialogul între culturi aflate la di­ferite distanțe”. Mai mult decît a­tît, spațiul francofon este caracte­ri­zat de importanța com­po­nen­­­­telor de geopolitică și eco­no­mie, în ca­drul cărora țara care face pri­ma mu­tare este Franța. Des­pre a­ceas­ta în­să, no­ul ambasador al He­xa­­go­nu­lui în România, Ex­ce­le­nța Sa Phi­li­ppe Gustin, susține că „tr­ebuie a­tra­­să nu doar prin limbă sau cultură, ci și prin investiții, mai a­les în Ro­mâ­­nia, unde mediul aface­ri­lor es­te în plină dezvoltare”.

Totodată, Excelența Sa a marcat cei 50 de ani de la înființarea A­so­ciației Membrilor Ordinului „Pal­mes Académique”(AMOPA), prin oferirea celei mai vechi decorații a­ca­­demice, pentru în­treaga ac­ti­vi­tate, prof. univ. dr. No­rina Forna, de­ca­nul Facultății de Medicină Den­­­tară de la Uni­ver­sitatea de Me­dicină și Far­ma­cie „Grigore T. Po­pa” din Iași.

La mesele rotunde

Principalul moment al primei zi­le de­dicate francofoniei a fost confe­rin­ța susținută de poetul și dramaturgul român Matei Vișniec ca­re a măr­tu­ri­sit cu pasiune celor din Aula Mihai E­minescu de la UAIC că „Rădăuți es­­te centrul universului, acolo unde se află arborele sa­cru ”. Scriitorul a vor­bit despre im­­pactul lecturilor din pe­ri­oada co­pi­lăriei și a adolescenței fă­cu­­te în bi­blio­teca municipală, care au creat a­devărate „șocuri culturale”, de­­­termin­îndu-l să adopte din atitu­di­nea di­feriților filosofi sau a unor per­so­na­je. De atunci se identifică cu e­roul lui Dumas, D’Ar­ta­gnan, și a­cum „în­­că mai am ceva din spi­ri­tul mus­chetarului”.

Dacă toate aceste amintiri au fost e­vocate și receptate pe măsura u­mo­ru­lui cu care au fost spuse, fap­tul că Ro­­mânia este oglindită în mass-me­dia franțuzească cu fo­ca­li­zare pe a­nu­mite subiecte negati­ve „hoți, țigani, or­felinate pline cu co­pii”, a fost pri­mit în sală cu un rîs amar. „Nu este co­rect ca Ro­mâ­­nia să fie cunoscută în Fra­n­ța nu­mai prin trei sau patru su­biec­te ne­­­ga­tive. Atunci, de multe ori le zic jur­­­naliștilor că țara noastră este mult mai bogată în subiecte negati­ve. Chiar le sugerez că, dacă vor, pot vor­­­bi cu Guvernul român să le pună la dis­poziție o listă cu toate a­ces­te pro­ble­me pentru că, dacă vor di­versifica su­biectele vom apărea și noi ca o țară nor­mală, altfel, vă­zuți numai din pris­ma a patru chestiuni, apărem ca o ța­ră anorma­lă.”

În afară de teza susținută de scri­i­to­rul român stabilit la Paris, pe par­cur­sul celor două zile au fost dis­cutate și alte teme care definesc fran­cofonia sub forma unor sesiuni de co­mu­ni­cări. Astfel, cadre didacti­ce, specialiști, stu­denți și participanți din public au pre­zentat argumen­te și poziții care au avut rolul de a sta­bili identitatea, com­­plexitatea și in­ter­dis­ci­pli­na­ri­ta­tea a­ces­­tui curent, vă­zut ca o lu­me în conti­nuă formare.

Pe scenă

După-amiezile Zilelor Fran­co­fo­niei au fost sărbătorite alături de in­­vitatul special al evenimentul, Ma­tei Viș­niec, în săli de spectacol, a­co­lo un­de creativitatea umană se trans­for­mă în artă. Pasiunea pe ca­re di­rec­to­rul companiei „Delegare et CIE”, Mous­­tapha Aouar, a pus-o în re­ci­ta­lul de poeme „Orașul cu un singur lo­cu­i­tor” susținut la Bi­bli­oteca Centrală U­niversitară pe 30 martie, s-a simțit în public ca o izbucnire a naturii. In­ter­pretul fran­cez care ne-a citit din po­eziile post­moderne ale lui Matei Vi­ș­ni­ec, Lu­­cian Vasiliu sau Nichita Da­­ni­lov a fost pe scenă ca un vulcan ca­­re s-a trezit după sute de ani și și-a re­lu­at activitatea cu o intensitate la ca­­re ni­meni nu se aștepta. Astfel, ver­surile ur­late, șoptite, cîntate și a­co­m­paniate de chitară și contra-bass au de­mon­strat că limba franceză are o mu­zi­ca­li­­tate specială care relaxează spi­ri­te­le, înălțîndu-le.

Tot exaltat a fost jucată, a doua se­­a­­­­­ră, la Teatrul Național „Vasile A­­lecsandri” din Iași, și piesa drama­tur­­gului Matei Vișniec „Negustorul de timp” în regia lui Ovidiu Lazăr. Per­sonajele de pe scenă au conturat po­ves­tea unui bărbat de vîrsta a doua ca­re nu își mai regăsește liniștea în fa­mi­lia sa, motiv pentru care își vinde tim­pul (și nu viața) unui „aface­rist” specializat. De pe scaun, din po­ziția de spectator, efectul de scurge­re a tim­pului s-a simțit la propriu, fă­ră ca a­cesta să treacă cu vederea de­ca­­larea momentelor zilei, deoarece pe lîngă fap­­tul că ceasurile din decor fun­c­­țio­nau și se roteau continuu, sce­na se miș­ca în timp ce un reflector o în­­so­țea, la fel cum pămîntul se în­vîr­te în jurul soarelui.

Iulia CIUHU

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top