Soarele răsare oricum

Pastila de după Niciun comentariu la Soarele răsare oricum 27
Soarele răsare oricum

Toată clasa a doișpea îmi amintește de Izabela. Izabela-i prietena mea creață, brunetă, care mereu rîde și pe care, înainte să se facă fată serioasă și s-o vezi îmbrăcată în costume și înscrisă pe bune la Facultatea de E­conomie și Administrarea Afacerilor, ai fi văzut-o mereu în fustițe colo­rate, cu tot felul de clămițe și fundițe în păr și, neapărat, murdară de cu­lori, tuș sau alte năzbîtii pe mîini. E bună la desen, pictură și-alte lucruri din as­tea și de aia, cînd s-a înscris la Economie, s-a înscris și la Arte. S-a lăsat du­pă un semestru.

În clasa a doișpea, Izabela era la filologie. Eu încercam să învăț toată ma­tematica de mate-info într-o lună, timp în care, Izabela tot dădea teste la is­torie și repeta continuu ani, domnitori și alte lucruri care de mine nu s-au apropiat niciodată (și nu, nu doar pentru că-s din trecut). În toată a­me­țea­la asta, ne-am gîndit noi pe la începutul lui iunie, c-ar fi bine să ne facem cont pe nu știu ce aplicație nouă, pe care-o descoperise ea. Lipeam eseuri pe pe­reți – făceam un video. Sublinia un rînd cu un marker mai colorat – făcea un video. Ne trimiteam tot felul de filmulețe și, ca să nu-nvățăm, transformasem în video absolut orice era de transformat. Știu că ea făcea din hîr­tie tot felul de omuleți și-apoi le dădea roluri și un întreg scenariu se le­ga în jurul treburilor pe care le-aveam de făcut și de care niciodată nu ne ți­neam.

Într-o dimineață, pe la șase-șapte, știu că m-am trezit panicată că-mi tot țiuia telefonul și, cînd să-l deschid, văd că Izabela, de pe balconul ei, îmi fil­mase tot răsăritul. Aveam un video cu soarele care apărea de după niște crengi de copaci și dealuri și pe fundal se-auzeau pui ciripind, găini și cîini – toți murmurînd peste liniștea aia apăsătoare de dimineață. Știu c-am în­ceput să rîd mecanic și că m-am gîndit serios că noi două n-o să ne mai a­pucăm niciodată de învățat și că n-o să trecem de BAC. Dar am trecut, to­tul a fost frumos și-acum ne trimitem clipuri pe Facebook, în loc să scri­em la licență.

Autor:

Aryna Creangă

Redactor-șef la „Opinia studențească”, studentă în anul al II-lea la Tehnici de producție editorială în presa scrisă, multimedia și audiovizual, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top