Scolile basarabene, impinse spre dezastru

Sistemul de invatamint sovietic, stufos si grijuliu la productie, stapineste inca Republica Moldova. Scolile se golesc, salariile profesorilor – pornind de la 50 de dolari – ii obliga pe multi dintre cei care ramin in tara sa se imbrace cu haine de la mina a doua. In schimb, se poarta reformele politice pe stomacul gol: copiii invata dupa "istoria integrata", ce a inlocuit-o acum un an pe cea a romanilor.

Sute de copii cu parinti plecati

Comuna Cania din sud-vestul Basarabiei se rupe cu totul de Romania. Trece pe aici o linie de cale ferata, care face pod peste Prut, spre Falciu. Acum doi ani, era zilnic cite un tren cu directia Romania. Au fost patru trenuri, iar acum trei, in fiecare vineri, simbata si duminica.

Liceul Teoretic "Ion Creanga" de aici functioneaza in actuala forma de un an. Scoala a fost infiintata insa acum 40 de ani, ca gimnaziu. Gindita sa gazduiasca aproape 1.200 de copiii in vremuri de "avint" sovietic, unitatea abia numara acum putin peste 500 de elevi.

Dintre acestia, aproape jumatate fac parte din generatia "Singur acasa": 170 au cel putin un parinte plecat la munca prin Italia sau Rusia, iar 42 sint in grija matusilor, intrucit nu au niciun parinte alaturi.

Masa o iau la cantina scolii: pentru mincarea zilnica a unui copil sint alocati trei lei moldovenesti, adica aproximativ 70 de bani romanesti. Pentru ca n-ar putea incropi mai nimic doar din acesti bani, familiile contribuie si ele cu 25 de lei moldovenesti pe luna pentru fiecare copil. In sala cantinei, citeva siruri de mese lungi, pe pereti indemnuri comuniste pentru o buna digestie.

Istoria integrata: concentrata, dar cu greseli

Studierea limbii ruse incepe sa inghete sub presiunea politicilor moldoveniste. Altadata principala limba de predare, este redusa acum la doua ore pe saptamina. A ramas in schimb obligatorie din clasa a V-a pina intr-a IX-a, inclusiv.

Principala schimbare din ultimii ani se leaga de introducerea istoriei integrate – un amestec de evenimente si personaje romanesti, moldovenesti sau europene – ce inlocuieste manualele de istorie a romanilor. Profesorul Alexei Corcimari considera ca este un pas inainte. "Se intra in conceptia europeana a istoriei. Se incepe de la local si se ajunge la universal. Este mai putin material de studiat, iar copiii nu mai poarta doua manuale – unul de istoria romanilor si unul de istoria universala, ca pina acum. Sint insa si unele greseli de ordin cronologic", admite profesorul. "Cum vrea statul, asa facem si noi", spune directoarea Natalia Salciuc.

Profesorii, putin mai "scumpi" decit agricultorii

Salariile dascalilor ii imping pe unii dintre ei sa lase scoala pentru a munci ca ingrijitori, prin Occident. Doua profesoare mai tinere de la scoala din Cania au plecat de curind in Italia, unde s-au angajat ca menajere.

Potrivit Institutului National de Statistica din Republica Moldova, salariul mediu pe economie a ajuns in perioada ianuarie-septembrie 2007 la 1.971 de lei. Un profesor cistiga in medie 1.294, suma care depaseste cu putin venitul unui lucrator in agricultura.

"In anii ’50, popa si invatatorul erau primii oameni in sat. Cei de la culte si-au gasit locul lor, dar profesorii au ramas foarte umiliti de stat. Cind merg prin oras, vad fosti profesori care fac haine si le vind. In cea mai proasta zi fac 100 de lei, iar in cea mai buna – 500. Pot sa crape toti pe aici, ca aia nu se mai intorc sa predea", spune Dumitru Ivanov, vicepresedintele Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa din Parlamentul Republicii Moldova si fost director de scoala.

Ramine o umbra de speranta dincolo de Prut. Profesoara Natalia Lungu vorbeste despre necazuri cu zimbetul pe buze. Isi ia haine "din ajutor social, cu trei lei cumparate", dar isi tine cele doua fete la scoala, in Romania: una la Sibiu, cealalta la Timisoara. E greu cu departarea, e si mai greu cu cetatenia, dar e multumita sa le stie acolo.

Vlad Odobescu