Libertatea de pe sticlă

Opinia de la centru Niciun comentariu la Libertatea de pe sticlă 12
Libertatea de pe sticlă

Din spatele ochelarilor pătrățoși se vedea că i-a licărit o idee. Fruntea îi trăda hotărîrea. Avea de pierdut multe dacă își ducea planul la capăt, dar în tinerețea lui „acum ori niciodată”, socotelile cumpătate sînt blasfemie. Și parcă la un semn, toată redacția a intrat în luptă. Au făcut paginile revistei și le-au trimis la cenzură, știind ce urma. Și înainte de a fi chemați, s-au împrăștiat ei pe la toate birourile pe unde se luau decizii. Discuțiile au înroșit microfoanele plantate prin atîtea încăperi.

S-a dezbătut pînă la miezul nopții și tînărul cu ochelari cu rame negre a ieșit victorios. EMINESCU PE PRIMA PAGINĂ! Să traducem: Eminescu pe prima pagină în contextul anilor ’80, cînd numai Cuplul, numai El și Ea aveau acest loc. Eminescu pe prima pagină în contextul în care Ceaușescu era și el născut în aceeași lună. Și mai ales, cînd el avea o vizită oficială prin Bărăgan care nu putea lipsi de pe primele pagini ale tuturor ziarelor din țară.

Ochelaristul nebun era Ion Horea și revista „România literară”. O revistă care a demascat plagiate pe vremea aceea, au avut și efecte, revista care a pus în ramă atîtea semnături celebre din literatura română. Iar Nicolae Manolescu, cel care astăzi poartă războaie cu diverși alți scriitori, de-o veșnicie, parcă, președinte al Uniunii Scriitorilor, era atunci un fel de rockstar. Strîngea la cursurile lui studenți din toată țara care mergeau cu trenul toată noaptea, să-l asculte.

Era o altă lume. Acum trăim libertatea, o respirăm și o scriem în foiletoane infinite online. Sînt în perioada în care putem scrie orice despre oricine. Dar doar pentru că putem nu înseamnă că și trebuie să o facem. Cine te face pe tine stăpîn pe interlocutorul tău? Convenția asta a interviului? Da și nu.

În epoca lui „ne permitem orice”, îți poți permite să nu faci orice. Și asta te-ar face un jurnalist normal. Dar cînd vrei să se vorbească despre tine, începi să apeși pe butoanele nepermisului, în căutarea de rating și în speranța unei judecăți mai blînde. Doar că interviul e interviu, nu e un contract cu o singură semnătură și nici n-am auzit să se facă interviuri cu camera ascunsă. Mă refer la acest gen jurnalistic așezat, de sine stătător. Cu toate că, știm că jurnaliștii încalcă reguli, altfel am face cu toții anchete pentru „Pupăza din tei”.

Sîntem jurnaliști de burtiere, de acum și aici. Iar cînd nu ai puterea unei divergențe Ceaușescu-Eminescu, te joci de-a Vodă!

Text de Andreea ARCHIP, Senior Editor Opinia Studențească

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top