Cu profu’ la marș

Editorial Niciun comentariu despre Cu profu’ la marș 28
Cu profu’ la marș

Cîteva mii de persoane au mărșăluit duminica trecută în toată țara într-o mișcare anti-avort. Spre deosebire de alte proteste și manifestări la care am mai participat, aici s-a văzut clar caracterul coordonat de la centru: scene cu muzică amplasate în piețe, apoi o mașină care conducea marșul și din care se auzea, la fel, muzică, și aproape toate pancartele participanților, fie că vorbim de Iași sau București sau alt oraș, aveau aceleași format și aceleași mesaje. Faptul că astfel de manifestații au loc – chiar dacă sîntem sau nu de acord cu mesajul lor – n-ar fi neapărat o problemă, însă modul de a racola lumea a fost cel puțin chestionabil: reprezentanți ai Bisericii au transmis mesaje către școli (profesori, inspectori școlari, elevi și părinți) să participe la marș, ba chiar spunînd că școala ar fi subordonată Bisericii; motiv pentru care am și văzut la eveniment foarte mulți copii, unii dintre ei chiar spunînd că au fost aduși de profesorii de religie.

Și mi se pare cel puțin ipocrit ca grupările care sînt împotriva educației sexuale în școli, adică fix treaba carea ar duce la o scădere a numărului de sarcini neașteptate, vor să interzică avortul. Încă un caz de oameni care lucrează la efecte și nu la cauzele unei probleme. Mi-ar plăcea să văd atîta implicare în campanii de conștientizare care chiar ar putea avea un impact benefic asupra societății, ducînd implicit și la o scădere a numărului de femei care aleg să renunțe la sarcină – o experiență tulburătoare pentru orice femeie și prin care nimeni nu ar trebui să treacă – în loc să încerce să limiteze niște drepturi care există peste tot în restul Occidentului civilizat. Și exemple de lucruri care se pot face sînt destule: campanii de susținere a cuplurilor tinere aflate în dificultate sau a femeilor însărcinate care rămîn singure, presiune asupra politicienilor pentru a gîndi programe sociale mai eficiente și așa mai departe. Culmea, lucruri care ar duce și la o creștere a numărului de cupluri care aleg să facă un copil, pentru că mulți în momentul de față se sperie de asta și din cauza contextului socio-economic în care e România – pentru că adesea este folosit argumentul „scade populația țării”.

Nu vrem ca tinerii să aibă parte de educație sexuală, ca să poată afla de consecințele sexului neprotejat – încercînd într-o pudibonderie ridicolă să ascundem niște chestii pur umane, ca și cum ele n-ar exista -, dar îi obligăm să ia parte la marșuri cu gîndire medievală. Biserica ar putea, prin influența pe care o are în societate, să încerce mai degrabă să lucreze la repararea faliei care s-a creat în societate, între credincioși și necredincioși, la care contribuie imens unele ieșiri ale liderilor instituției. Ce-i drept, aici este și o vină a presei, care alege de multe ori să promoveze mai degrabă liderii și ieșirile lor greșite, decît faptele bune făcute de preoții mai puțin cunoscuți și mediatizați de prin toată țara. Este incredibil cum, deși sîntem toți în aceeași barcă plină de găuri, care se scufundă de la un an la altul, în loc să lucrăm împreună, reușim aproape numai să ne dăm unii altora cu bîtele în cap.

Articole similare:

Autor:

Ioan STOLERU

Secretar general de redacție la Opinia studențească, editor AltIași, colaborator la Suplimentul de Cultură.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top