„Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri”

Povești fără timbru, Subiectele săptămînii Niciun comentariu la „Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri” 276
„Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri”

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Sînt mai bine de șaizeci de ani de cînd m-am adresat ultima oară națiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie și cu speranță invitația reprezentanților legitimi ai poporului. Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toți cei care au murit pentru independența și libertățile noastre, în toate răz­boaiele pe care a trebuit să le ducem și în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărîmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru. Ultimii douăzeci de ani au adus democrație, libertăți și un început de prosperitate. Oamenii călătoresc, își împli­nesc visele și încearcă să-și consolideze familia și viața, spre binele generațiilor viitoare.

România a evoluat mult în ultimele două de­cenii. Mersul României europene de astăzi are ca fundament existența Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană și NATO nu ar fi fost posibil fără acțiunea, întru libertate și democrație, a Legislativului românesc de după anul 1989. Dar politica este o sabie cu două tăișuri. Ea garantează democrația și liber­tă­țile, dacă este practicată în respectul legii și al ins­tituțiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetățeanului, dacă este aplicată în disprețul e­ti­cii, personalizînd puterea și nesocotind rostul primordial al instituțiilor Statului.

Multe domenii din viața românească, gos­po­dărite competent și liber, au reușit să meargă mai departe, în ciuda crizei economice: micii în­treprinzători și companiile mijlocii, tinerii și pro­fesorii din universități, licee și școli, cei din a­gri­cultură. Încearcă să-și facă datoria oamenii de artă, militarii, diplomații și funcționarii publici, deși sînt puternic încercați de lipsa banilor și descurajați instituțional. Își fac datoria față de țară instituții precum Academia Română și Ban­ca Națională, deși vremurile de astăzi nu au res­pectul cuvenit față de ierarhia valorilor din societatea românescă.

Sînt mîhnit că, după două decenii de reve­nire la democrație, oamenii bătrîni și cei bolnavi sînt nevoiți să treacă prin situații înjositoare. România are nevoie de infrastructură. Autostrăzile, porturile și aeroporturile moderne sînt parte din forța noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Școala este și va fi o piatră de temelie a societății. Regina și cu mine, alături de Fami­lia noastră, vom continua să facem ceea ce am fă­cut întotdeauna: vom susține interesele funda­mentale ale României, continuitatea și tradițiile țării noastre.

Nu m-aș putea adresa națiunii fără a vorbi despre Familia Regală și despre importanța ei în viața țării. Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a indepen­den­ței, suveranității și unității noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, și a Națiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate și modestie.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Instituțiile democratice nu sînt guvernate doar de legi, ci și de etică, simț al datoriei. Iubirea de țară și competența sînt criteriile principale ale vieții publice. Aveți încredere în democrație, în rostul instituțiilor și în regulile lor! Lumea de mîine nu poate exista fără morală, fără cre­din­ță și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile ma­rilor oameni ai istoriei noastre, servite res­pon­sa­bil și generos. În anul 1989, în ajutorul Ro­mâ­niei s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sa­crificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu e­fect distrugător asupra ființei națiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet și definitiv de năravurile trecutului.

Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agățarea de putere și bunul plac nu au ce căuta în instituțiile românești ale anului 2011. Ele a­duc prea mult aminte de anii dinainte de 1989. Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregă­tim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii și frații noş­tri, să continuăm efortul de a redeveni demni și respectați. Am servit națiunea română de-a lungul unei vieți lungi și pline de evenimente, unele fericite și multe nefericite. După 84 de ani de cînd am devenit Rege, pot spune fără ezitare națiunii române: Cele mai importante lucruri de dobîndit, după libertate și democrație, sînt identitatea și demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere.

Democrația trebuie să îmbogățească arta cîrmuirii, nu să o sărăcească. România, ca și toa­te țările din Europa, are nevoie de cîrmuitori res­pectați și pricepuți. Nu trebuie niciodată uitați românii și pămînturile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împărțirilor Europei în sfere de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămînă separați. Europa de astăzi este un continent în care popoarele și pămînturile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurămîntul meu a fost făcut și continuă să fie valabil pentru toți românii. Ei sînt toți parte a na­țiunii noastre și așa vor rămîne totdeauna.
Stă doar în puterea noastră să facem țara statornică, prosperă și admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Discurs susținut în Parlament
de către Regele Mihai I al României
pe 25 octombrie 2011.

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top