Casatoria pe hirtie se plateste scump

Ofiterul Starii Civile nu mai semneaza pentru unii certificate de casatorie, ci contracte intre oameni care abia se cunosc sau poate nu se cunosc deloc, dar pentru care a fi “sot” sau “sotie” inseamna altceva. Un permis de sedere pe teritoriul Romaniei, chiar cetatenia romana, iar pentru cealalta parte o suma de bani sau orice alt avantaj material. Casatoriile de convenienta sint uniunile in care cei doi cad de acord asupra unui lucru: costul. Situatia materiala precara si gindul capatuirii cu un sot generos le indeamna pe multe romance sa accepte o casatorie de forma, cu termen de valabilitate. Divortul, paradoxal, nu le rezolva pe toate.

Petitul nu se face cu inel si promisiuni frumoase, ci se negociaza la pret. Strainii care vin in Romania doresc permisul de lunga sedere pe teritoriul tarii si accesul liber in tarile europene. Majoritatea lor dezvolta in Romania activitati comerciale sau vin sa munceasca. Autoritatile recunosc ca deocamdata aceste casatorii n-au devenit un fenomen, insa numarul lor creste in fiecare an si tot mai greu se descopera mariajele “de forma”. Asta pentru ca sotii sint preca-uti, locuiesc impreuna in timpul verificarilor la domiciliu si, de cele mai multe ori, trec testul cunoasterii reciproce. El afla repede ce flori ii plac, cum o cheama pe mama soacra, iar ea invata citeva lucruri despre religia lui sau despre tara din care vine. Intrebarile nu sint standard, de aceea sa treci bine peste el inseamna ca te-ai luat din dragoste. Interesul nu se vede din spatele vorbelor dulci. Romancele nu se lasa “ofertate”, ci se promoveaza singure ca potentiale sotii fara obligatii. Increderea este insa pentru toti strainii un dubiu, mai ales ca legea nu prevede sanctiuni pentru romanii care se lasa casatoriti in interesul material care le survine.

Pedeapsa cind “da” e “nu”

Orasele cenusii, lipsa unui loc de munca stabil sau banos indeamna multe femei sa recurga la un raspuns pozitiv pentru un mariaj incheiat cu doua acte, unul scris, dat sub semnatura, si altul neoficial, la mica lor intelegere. De cele mai multe ori, strainii isi gasesc partenerele prin anunturi postate pe internet, pe siteuri specializate in legaturi la prima vedere. Strainii prefera rapiditatea actelor si permisul pentru lunga sedere. Viza pentru reintregirea familiei se obtine mai repede decit viza pentru afaceri, pentru care trebuie dovedit un capital si un plan de afaceri de citeva zeci de mii de euro. Despre casatoriile de convenienta, autoritatile spun ca tind sa devina un fenomen care se extinde din cauza ca tot mai multe femei cad in plasa cistigului material. Daca in luna februarie a anului trecut erau inregistrate 403 cereri de permis sedere pentru reintregirea familiei, in februarie 2008 au fost 614. “Anul trecut am depistat in judetul Iasi trei casatorii de convenienta, iar anul acesta doar una. Dupa fiecare depunere de cerere, in functie de criteriile noastre, ii chemam pe soti la un interviu de care se ocupa un ofiter specialist. Interviul e o strategie. Daca azi intrebam despre familia sotului sau a sotiei, miine ii intrebam altceva pentru a nu putea comunica dinainte. Sa nu-si poata pregati interviul. In plus, acest interviu se face separat, sotii nu pot vorbi intre ei”, spune Sorin Gaita, subcomisar al Autoritatii pentru Straini din Iasi.

Basarabenii, in topul mariajelor contrafacute

Dupa o casatorie cu un cetatean roman, strainii beneficiaza de mai multe drepturi, printre care acela de a calatori liber oriunde in spatiul Uniunii Europene, de a se angaja fara a-i fi necesara autorizatia de munca. De cealalta parte, romanul trebuie sa-i asigure spatiul pentru locuit. De asemenea, Autoritatea pentru Straini se ocupa de monitorizarea celor doi casatoriti prin vizite la domiciliu, prin verificari care sa dovedeasca faptul ca cei doi locuiesc impreuna si vorbesc o limba prin care se inteleg. “Supravegherea acestor cupluri se face pina in momentul in care sintem asigurati ca cei doi nu au incheiat o casatorie de convenienta. Aceste legaturi sint de inteles pentru moldoveni, acestia beneficiind de multe drepturi”, adauga Sorin Gaita. In cazul depistarii acestui tip de casatorie, autoritatile romane se obliga sa anuleze permisul de sedere al cetateanului strain pe teritoriul Romaniei, precum si silirea de a parasi tara. In cazul acestor casatorii de convenienta, doar o singura parte isi primeste pedeapsa. Legislatia romaneasca nu prevede inca nici o sanctiune pentru cetatenii romani care intocmesc actele unei casatorii de forma. Din cele citeva sute de casatorii care se oficializeaza anual in Iasi intre straini si cetateni romani, cele mai multe sint cu persoane din Republica Moldova. Pe celelalte locuri sint persoane din tarile arabe ca Iordania, Liban, Siria, Iran sau Turcia.

Legaturi fara tocmeala

Mehmet a venit in Romania in 2004 sa lucreze la firma fratelui sau mai mare. Pentru ca permisul de sedere trebuia reinnoit la perioade scurte de timp, a decis sa se casatoreasca cu o romanca. N-a cautat-o mult, ci a gasit-o la locul de munca. Despre ea spune ca era timida si ca nu reuseau sa se inteleaga prea bine, pentru ca el nu stia romaneste. Cu toate astea, ea a priceput totusi dupa citeva saptamini ca vrea s-o ia de nevasta. Mehmet si Mihaela au locuit impreuna pentru scurt timp la ea acasa, pina au trecut de interviul Autoritatii pentru Straini. Se vedeau insa in fiecare zi la serviciu, de ajuns pentru doi oameni care nu impart decit numele pe un certificat de casatorie. Ea a vrut sa-l ajute, desi ajutorul parea sa fie reciproc. Mehmet ii dadea lunar bani, a ajutat-o si cind el s-a mutat din oras impreuna cu fratele lui mai mare. Mihaela a ramas sa lucreze in acelasi loc, si-a primit plata pentru maritis, in schimb si-a gasit pe altcineva cu care vrea sa se casatoreasca pe drept. Nu poate insa. Divortul lor e in desfasurare si cere demonstrarea unei incompatibilitati care nu a fost probata vreodata. Despre toate astea, fratele lui Mehmet vorbeste cu intelepciunea “alui’ mai mare”: “Daca alegea pe cine trebuia, avea o casa frumoasa. Pacat ca n-ai cum sa te intelegi cu o femeie. Daca i-ar fi dat bani mai multi, ar fi stat maritata cu el toata viata.”

Pentru “afaceri cu bani multi”

Hussam este student in ultimul an de facultate si-i place in Romania. Pentru ca fratele lui este stabilit de ani buni aici, fiind casatorit cu o romanca, Hussam vrea sa ramina si el. Vrea sa-si deschida o afacere, insa nu stie inca in ce va investi banii. Stie doar ca ar putea cistiga bine in orice domeniu, daca intuiesti dinainte cu cine trebuie sa te asociezi. Permisul de munca sau alte formalitati necesare sederii ar dura mult timp si ar costa mult, asa ca a decis sa se casatoreasca cu o romanca. “I-am zis ca trebuie sa fie o fata de incredere, sa o cunoasca. Se gasesc fete care sa faca asta pentru bani, dar nu te poti increde. Chiar daca nu o iubesti, trebuie sa-ti fie macar prietena”, spune cumnata lui. “A gasit el o fata care chiar a vrut sa-l ajute. Insa fata e studenta la Drept, are multe sanse si n-ar fi facut-o pentru bani. Am sfatuit-o sa nu faca asta”, continua ea. Hussam are insa timp sa-si gaseasca semnatara de contract pina cind termina facultatea si pina cind ii expira permisul de sedere pentru studii. Cumnata lui vede si partea cealalta, in care fata trebuie sa accepte unele lucruri. “Trebuie sa fie asa, fara obligatii. Eu nu vreau o nora. Lui ii trebuie una s-o duca repede. Unde? La balamuc. I-am zis: afacerile cu bani multi nu se fac cu femei. Se fac de unul singur”, adauga ea. Daca nu-i este incurajat demersul in familie, Hussam nu renunta la visul afacerii sale imediate, care nu-l obliga sa intretina o familie, ci doar s-o mituiasca.

Din dragoste, de frica

Un interes te poate convinge sa te casatoresti, chiar cu cine nu trebuie.  Daca unii condamna acest tip de mariaje, altii le gasesc ca pe o solutie imediata si mai ieftina. Pentru Aziz, cetatean turc asociat intr-o afacere, a fost solutia de a scapa de birocratia romaneasca si, mai ales, de costul ei. Acte doveditoare, cereri, umblatura, multe ghisee, timp pierdut, n-a avut vreme de toate astea. Pe cind un mariaj formal a inlesnit toata situatia de inceput a afacerii sale. Are o nevasta tinara, care a plecat intre timp in Italia sa lucreze, si doi copii care au venit odata cu casatoria. Daca a fost de forma, n-ar spune de frica. In schimb, ar vrea sa creada lumea ca a fost din dragoste, sa se vada ca responsabilitatea unei familii sta in miinile barbatului. Doar prietenii lui stiu ca, pentru straini, dragostea vine rar in Romania sau nu vine niciodata. E doar ambalajul care inveleste acordul comun si nescris al unei relatii imposibile.

De partea cealalta, pentru basarabenii care vin in Romania pentru un loc de munca mai bine platit sau pentru a-si face o mica afacere, acest lucru nu poate fi considerat imoral. De cele mai multe ori femeile din Republica Moldova cauta romani pentru o casatorie de convenienta. Autoritatea pentru Straini descopera usor insa aceste cazuri, pentru ca cei mai multi dintre ei nu pot dovedi la interviu ca mariajul nu a fost dintr-un interes. Majoritatea lor urmaresc obtinerea cetateniei romane pe care o acorda Ministerul Justitiei. In cazul casatoriei cu un cetatean roman, unui strain i se acorda cetatenia dupa cinci ani de mariaj. De asemenea, solicitantul trebuie sa cunoasca neaparat limba romana, Constitutia, imnul national si notiuni despre cultura si civilizatia romaneasca.

Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, aceste casatorii de convenienta devin o moda. Strainii platesc mii de euro pentru o relatie oficializata la Starea Civila, o intretin citiva ani, atit timp cit merge afacerea. Europa nu te primeste fara verigheta.

Ionela SAVESCU