Un ginere cu pumnul apasat

1001 de măști Niciun comentariu la Un ginere cu pumnul apasat 0

El filmeaza, alege muzica iar sotia gateste. Numele lor de firma este “Costel & Elena” si nu au nevoie de anunt la ziar pentru a fi chemati. In fiecare saptamina au activitate atit in Falticeni, orasul in care locuiesc, cit si in satele din imprejurimi. Li s-a dus vestea de oameni seriosi, iar cind nu sint chemati la nunti se ivesc inmormintari destule.  Costel are burta si sta cu sticla de rachiu in balcon. Cind ramine acasa incuie usa bine ca nu cumva sa se trezeasca cu vecina peste el. “I-a cam intrat in obicei, intra fara sa bata. Si ma tine de vorba de ma satur”. Elena este femeia “rezolva tot” care inveleste 1000 de sarmalute in trei ore. Amindoi au in jur de 40 de ani si se alinta reciproc cu “tontonel”. La ultima nunta a fost cu peripetii si fanfara. “Undeva la tara, ne-am dus prin niste relatii. O baba la care i-am facut cu femeia mea meniu’ la o inmormintare ne-a recomandat. M-am ocupat doar de filmat ca muzica au avut ei. Fanfara. Era unu, trompetistul, asa i se umfla o falca, cit un balon” si arata amuzat cam cum se umfla si se dezumfla falca in functie de cit de tare sufla. “Avea muschii rupti de la obraz, cine stie, de la atita suflat!”, spune Costel.

Hora din batatura, in drum

Nevasta a facut 300 de galuste, pentru fiecare farfurie cite patru. Se enerveaza usor cind o cheama omu’ si dupa aceea i se baga in blide.”Dom’le, m-ai adus sa-ti fac mincare, pai lasa-ma in plata mea, nu-mi veni sa-mi dai ordine si sa-mi spui cum sa invirt in ciorba. Se mai baga babele astea, soacre mici, mari si cind colo urmaresc sa-si puna la sacosa. Mamae, e cu portia, nu-ti iei mata cit iti incape.” La ultima nunta era sa-i lase cu sarmalele nefierte pentru ca mireasa ajunsese la concluzia ca sint prea mici. Tocmai pe ea sa o invete, care a lucrat toata viata ca bucatareasa la restaurant. Nici mari, sa nu-ti incapa in gura, nu-s bune!

Din sticla cu gitul lung, Costel isi mai toarna un paharel. E vin alb de la soacra. Vinul cam acru, dar soacra nu. Isi aminteste ca la nunta cu pricina, mireasa era sa nu mai ajunga la biserica. O furasera altul inainte de cununia religioasa. Hotul n-a primit numarul de sticle cerute, ci doar un pumn de la mire. “Inainte sa plecam la biserica nu-si gaseau verighetele, ce trancaneala a fost. S-a facut baiatul rosu ca fusta lu’ femeia me'”, povesteste barbatul, aratind spre sotie. Aceasta, pe linga fusta, avea si puloverul rosu. O ora au dansat invitatii hora in drum pentru ca deja apucasera sa plece spre biserica. Din cind in cind “cercul” se mai spargea, iar oamenii lasau sa treaca masinile. Cind a trecut tractorul s-a spart de tot, mireasa si mirele au iesit oftind usurati, ea cu lacrimi sub barbie, el cu parul ridicat. Si pentru ca lumea vorbeste, a auzit el Costica cum mirele i-a tras o palma viitoarei sotii si i-a spus: “Esti mai batuta in cap ca mata”.

Paula SCINTEIANU

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top