În uniformă roșie
1001 de chipuri 6 noiembrie 2012 Niciun comentariu la În uniformă roșie 1Bogdan e „lucrător comercial, manipulant marfă, salahor, numește-mă cum vrei tu”, în hipermarketul Auchan din Iași. Lucrează la raionul de dulciuri și crede că a nimerit în locul potrivit, la vracuri „am gustat din toate bunătățile de acolo, noi avem voie să le gustăm, pentru ca să știm ce propunem clientului. Unii îmi spun că nu e normal să-ți placă atît de mult dulciurile, dar îmi plac!”, mă asigură băiatul care are grijă de cutiile cu bomboane. În magazin rafturile trebuie să fie pline, iar cînd ieșenii le golesc, Bogdan aduce din depozit, în cărucior, rezerve proaspete și parfumate. Ieșeanul de 24 de ani este înalt, blond și cu o siluetă sportivă. Îmi spune de la început că a crescut într-un cartier populat de romi și a legat și prietenii cu unii dintre ei.
După ce a făcut opt ani de handbal la Liceul Sportiv din Iași și încă trei la Facultatea de Educație Fizică și Sport de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Bogdan a predat cîteva luni la școala din satul Victoria. Însă, „pentru că Băsescu a anulat privilegiile acordate profesorilor începători de către Iliescu” răbdarea pe care trebuia s-o manifeste față de discipolii săi din ciclul primar era răsplătită cu prea puțini bani și recunoștință. A stat totuși cîteva luni și a primit salariile cuvenite, însă Bogdan s-a lăsat de cariera pedagogică și a plecat în Cipru și s-a angajat ca salvamar. La facultate, fiind voluntar la Crucea Roșie, a făcut cursuri de acordarea primului ajutor și tehnicile de supraviețuire „și eram sigur că o să fac față responsabilităților”. Această încredere de sine se resimte și astăzi în vocea sa, cu toate că a trecut și prin momente de criză. „Odată s-a întîmplat să scot la mal un copil aproape vînăt, mi-am luat după aia cîteva zile libere”, îmi povestește Bogdan parcă resimțind spaima și șocul pe care le-a trăit atunci.
Voluntar la Crucea Roșie, Jewish Community Center, suporter „Rapid” cu garduri cățărate, ochi roșii din cauza gazelor lacrimogene și bătăi în masă, sînt experiențele pe care le-a prins în tinerețe și le enumeră la fel de vag și fugitiv, de parcă s-ar fi întîmplat decenii în urmă. Îmi spune că tot timpul a avut noroc cu uniforma roșie, la Rapid, în Cipru, în Auchan, „cred că următoare profesie mă face pompier”, rîde tînărul cu un oftat ascuns. După ani de antrenamente cu program strict de somn și muncă, locul trei la handbal în cadrul Campionatului Național al României din 2007, renunțarea la o carieră de sport din cauza lipsei investițiilor în acest domeniu și o licență de nota zece, Bogdan e decis să meargă din nou în străinătate. „De ce am mers la un astfel de serviciu? Pentru că dacă rămîneam acasă cheltuiam mai mulți bani decît am aici, cu toate că e doar cu un milion mai mult decît cel la Victoria”, surîde ironic băiatul.
Daniela VORTOLOMEI









Adaugă un comentariu