Scriitorul care a schimbat orașul

Povestea lui Iulian Ciocan despre Nicolae Gane (sau Nicu, așa cum deseori îl vei întîlni în carte) e una dintre cele mai serioase din întreaga colecție. Scriitura autorului basarabean e limpede și nu are cum să nu îți lase impresia că întreg manuscrisul, deși nu unul amplu, a fost scris în urma unei vaste documentări. Constatarea n-ar veni pe nepusă masă, întrucît Iulian Ciocan, în viața lui de zi cu zi, îmbină literatura cu jurnalismul și reușește, în biografia fostului primar al Iașului, să le împletească de minune.

Povestea lui Nicu Gane este una completă – acoperă atît latura vieții personale a scriitorului, cît și debutul său literar la Junime, următoarele nuvele publicate, traducerile la care a lucrat și cariera sa de om politic. Iulian Ciocan îi acordă atenția cuvenită lui Nicu Gane și, cum mulți alți autori contemporani te fac să te întrebi, în urma lecturilor biografiilor din colecție, de ce încă nu ai citit pînă acum așa cum s-a cuvenit opera personajului pe care și l-a apropiat. Îl cunoști pe acesta drept prozatorul romantic timid și sfios care, odată ce își cîștigă încrederea în sine, reușește să-și dezvolte abilitățile și să-și îmbunătățească scriitura. Îl cunoști, mai departe, pe Nicu Gane drept cetățeanul de rînd, care-și dorește să evolueze într-un mediu propice calităților lui și se lovește de problemele societății actuale și ale unui oraș care încă stagnează. În cele din urmă, ajungi să îl cunoști pe Nicu Gane așa cum jurnalistul basarabean pare să-și dorească – drept scriitorul cumsecade, fără ifose sau pretenții, care pune binele aproapelui și al comunității mai presus de viața sa personală și care-și dedică, fără resentimente, întregile resurse de timp și energie lucrurilor care pot sta la baza schimbării. Astfel, afli (dacă pînă acum încă n-ai știut) că Nicu Gane este omul care „a scăpat Iașul de glod”, a luptat pentru asfaltarea tuturor străzilor (inclusiv a celor din zonele mărginașe ale tîrgului) și a militat pentru existența primului sistem de canalizare al orașului.

Pe lîngă informațiile din zona vieții politice, Iulian Ciocan insistă să-ți ofere, paralel, și informații din zona lumii scriitoricești. El reușește să echilibreze balanța prin metode simple, acordînd o atenție deosebită tuturor detaliilor. Un exemplu relevant este chiar înlocuirea numelui primarului, pe alocuri, cu „cel care-a scris” o anumită nuvelă sau „cel care-a tradus” o anumită lucrare. Astfel, nu doar că reușești să afli mai multe despre viața lui Nicolae Gane, dar reușești să-ți construiești și o imagine despre întreaga lui creație. Nu ai cum să ignori, în sfîrșit, niciuna dintre cele două personalități care par să-și facă loc în cartea lui Iulian Ciocan și nu ai cum să ignori nici faptul că, pe alocuri, scriitorul de azi se aseamănă, mai puternic decît ai crede, cu cel din trecut.