Serată de fotbal

Nu e bine ce se întîmplă. Dacă lăsăm la o parte circuitul financiar al rețetelor de televizare și ingredientele din ce în ce mai ieftine fo­lo­site de televiziuni, ajungem sa mîn­căm la o cantina cu prețuri de res­ta­u­rant. Avem așa: TVR cîștigă drepturile pentru Liga Campionilor, are patru meciuri pe lună, și o echi­pă românească drept iepure de mo­mit telespectatorii, dar transmisie HD. De cealaltă parte stă PRO TV-ul, cu Europa League, cu patru echi­­pe românești la start și cu multe com­promisuri.

Cu cît crește numă­rul de meciuri, cu atît se di­luează ca­­litatea serviciilor oferite. Noi, teles­­pectatorii, beneficiem de co­men­tarii jenante, de imagini low-definition și degetul mare amorțit de schimbat canalul de la un meci pe altul.

Astfel, o dată la două săptămîni, sîntem invitați de PRO TV să ne nu­mărăm golurile. În paralel, si­mul­­tan și pe două canale odată. Joi seară am ajuns mai devreme ca ni­ciodată acasă, am scos berea din fri­gi­der unde era pusă la rece, am dat jos fularul de pe perete și am mai făcut alte lu­cruri specifice mi­c­ro­­biștilor. Fie­ca­re are propriul ritual înainte de vreo televizare mai cu mi­ză. În duplex juca Steaua cu Fe­ner­bahce, și la patru posturi distanță, CFR Cluj la Sparta Praga. Ambele de la ora 8.00.

Meciul din Ghencea a fost evident capul de afiș, pentru cei 44% dintre românii țin cu Steaua. Atmosfera a fost pixelată din fa­ța ecra­nului. Transmisia a scăzut cali­tativ față de anul trecut. A te ui­ta la televizor la un meci de fotbal este ca și cum ai mînca semințe pe un covor persan. Înjurăturile tribunei față de renegatul din lojă se simt alt­­fel de pe scaunul de plastic. Iar cei doi comentatori nu mai știau ce să zică ca să le acopere pe post. Și nici nu au remarcat offside-ul de la golul turcilor. Îl mai știți pe Micki Ale­xandrescu de la Formula 1? La fel ca el, orice reușită tehnică a steliștilor a fost gratulată cu apelative de la „supersenzațional” în sus. Însă, din păcate, Steaua a pierdut, iar la ora la care s-a terminat meciul, nici să fi urlat de necaz n-ai mai fi putut din cauza locatarilor. Din­co­lo, la vecini, Clujul pierduse cu 2-0. Peste alte două ore, Dinamo pier­dea și ea cu 4-1 la Gala­ta­sa­ray, iar Timișoara termina 0-0 a­ca­­să cu Anderlecht.

Seară săracă în go­luri date, fără victorie, fără „eu­ro­fantastici”, fără emisiuni de elo­giu după meciuri, cu mai puține declarații ale lui Becali. Apropo, a intrat în silenzio-stampa forțat. Dorința steliștilor: o campa­nie electorală de minim doi ani.

Alex VARNINSCHI