Portretele care spun povestea lui Van Gogh

„Cu drag, Van Gogh” este o animație alcătuită exclusiv din picturi care aparțin atît artistului olandez, cît și altor 125 de pictori, selectați dintr-un total de 4.000 care doreau să participe la reconstruirea poveștii vieții lui Van Gogh. Actorii care au jucat întreaga acțiune nu au fost aleși întîmplător, ci pe baza portretelor realizate de pictor de-a lungul timpului, astfel încît aceștia să semene aproape perfect cu oamenii reprezentați de către artist în picturile sale. În funcție de chipurile actorilor, pictorii au realizat întreaga acțiune jucată de ei, doar că prin pînze, nu imagini. Nu doar că actorii care au dublat vocile au fost aleși pe baza acestui criteriu, ci fiecare scenă surprinde culori din cele folosite de pictorul olandez, puțin modificate pe alocuri. Filmul cuprinde peste 65.000 de tablouri pictate, fiind primul de acest gen care rulează în cinematografe.

Apărut în 2017 pe marile ecrane ale cinematografelor internaționale, cu numele original, „Loving, Van Gogh”, acesta a început să ruleze în România de la jumătatea anului trecut sub numele „Cu drag, Van Gogh”. Filmul biografic a fost regizat de Hugh Welchman și Dorota Kobiela, care s-au ocupat și de scenariu, împreună cu Jacek Dehnel. Pelicula aduce în fața spectatorilor săi povestea vieții lui Vincent Van Gogh, pornind de la o scrisoare pe care fiul poștașului, Armand Roulin, trebuie să o ducă la fratele pictorului, Theodorus Van Gogh. Acesta din urmă s-a sinucis după ce fratele lui a murit, iar Armand, interpretat de actorul Douglas Booth, pornește o întreagă anchetă, conturîndu-se pe baza povestirilor spuse de persoanele pe care le întîlnește, adevărate teorii despre moartea pictorului. Se poate observa pe tot parcursul filmului că există două categorii de personaje implicate, pe de o parte cei care cred că Van Gogh s-a sinucis și pe de altă parte cei care erau convinși că a fost omorît.

Fie că te lași convins de argumentele aduse de Marguerite Gachet, prietenă a pictorului, fie că cele ale doctorului Mazery, care combat sinuciderea, te fac să accepți teoriile sale, tot îți vei pune cîteva semne de întrebare în momentele în care fiul poștașului găsește tot mai multe persoane care au variante diferite ale morții pictorului. Filmul te ține în suspans tot timpul, căci face trimitere des la trecutul pictorului, iar fiecare personaj aduce argumente, toate fiind parcă reale.

Picturile realizate de cei peste 100 de pictori se unesc astfel încît totul pare a fi filmat în realitate și transpus ca o animație digitalizată, dar sînt de fapt mișcări și gesturi pictate. Fiecărei secunde din film îi corespund 12 pînze pictate diferit, cu lumină variată, făcînd acțiunea să curgă ca și cum ar fi jucată de personaje reale. Nuanțele de galben și albastru, folosite deseori în picturile lui Van Gogh, domină întregul film. Actorii care au fost modele pentru pictorii implicați au dublat vocile personajelor pe fundal, în timp ce picturile folosite imitau pînă și mișcarea buzelor. Pentru o mai bună apropiere de realitate, lumina din film a fost ajustată cu ajutorul tehnicilor computerizate, făcînd ca portretele să semene din ce în ce mai mult cu oamenii.

O retrospectivă a vieții lui Van Gogh, prin toate imaginile care apar din trecutul său, dar și o prezentare a diferitelor variante ale morții pictorului, filmul te lasă cu cîteva semne de întrebare, neștiind sigur care a fost motivul morții artistului. „Cu drag, van Gogh” este un film care te poate impresiona prin multele picturi utilizate, imagini care respectă același stil și compoziție, dînd astfel impresia că pentru film nu au lucrat 125 de pictori, ci mult mai puțini.

Text de Diana Nechita