Mi s-a potrivit tot ce inseamna cultura britanica

Despre Ecaterina Petreanu se stie mai ales blindetea, dedicarea si implicarea sa in proiectele British Council, al carui director este. Cind vorbeste despre institutia pe care o conduce ar vrea sa cuprinda toate realizarile, este serioasa si hotarita. Profesoara de engleza Ecaterina Petreanu este cunoscuta mai ales de generatiile de elevi carora le-a presarat pe linga limba engleza si putin din farmecul britanic. Deoarece cultura din Peninsula i s-a potrivit cel mai bine, Ecaterina Petreanu a invatat limba unei tari pe care a putut s-o descopere abia dupa Revolutie. Emotia care-i tremura glasul atunci cind vorbeste despre “copiii” ei tradeaza pasiunea care inca din timpul liceului i-a trezit dorinta de a se dedica muncii la catedra. Pentru ca la British Council intreaga munca se bazeaza tot pe educatia tinarului in special, directorul si profesorul Ecaterina Petreanu in definitiv se confunda.

Limba
Poate engleza leaga mai multe continente

O.: Limba engleza a cistigat mult teren in ultima vreme, in detrimentul altor limbi, a francezei de exemplu. Ce face British Council in special pentru atragerea vorbitorilor?

E. P.: British Council a jucat un rol foarte important, mai ales incepind dupa anii ’90 cind a organizat multe cursuri de perfectionare pentru profesorii de limba engleza. British Council a avut la un moment dat un proiect integrat in care s-au organizat cursuri cu profesorii, au participat si studentii. Inca inainte de a avea manuale alternative, a existat un proiect pentru realizarea unor manuale moderne care au fost apreciate de utilizatori, elevi si profesori. Au existat proiecte pentru invatamintul superior, pentru formatori, pentru ca British Council a pregatit foarte multi formatori de profesori, a format mentori pentru studenti, a format mentori pentru profesorii debutanti. A desfasurat o varietate complexa, de proiecte. Consideram ca toate acestea au imbunatatit calitatea predarii, plus expunerea pe care tinerii o au la limba engleza, incepind cu muzica, cu foarte multe filme, au contribuit la o perfectionare, la o modalitate mai usoara de invatare a limbii engleze. Prin materialele de foarte buna calitate pe care British Council din tara le pune la dispozitia utilizatorilor, copii sau adulti, profesori sau specialisti in multe alte domenii, de la materiale de invatare a limbii engleze, materiale pentru examenele pe care le administreaza British Council, materiale de entertainment, cum le numim noi, DVD-uri cu filme de foarte buna calitate, documentare, CD-uri de invatare a limbii engleze ajuta la o mai buna insusire a limbii. Un domeniu care mi se pare foarte important este biblioteca virtuala si Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” cu Biblioteca Centrala Universitara care beneficiaza de o biblioteca virtuala. Ceea ce dam noi in plus este faptul ca nu oferim doar studentilor, ci si celor care deja au terminat etapa aceasta de invatare si au intrat intr-un domeniu sau altul de activitate. Ei pot beneficia de biblioteca virtuala si de acasa, ei primesc un user name si o parola si o pot accesa si de la propriul calculator. O alta componenta cred ca sint examenele de care va vorbeam inainte, examenele Cambridge, valabile toata viata si un asemenea certificat care-ti atesta nivelul de cunostinte este foarte important. Foarte multe institutii solicita examenul IELTS care este valabil doar doi ani. Toate aceste examene in functie de nivel deschid foarte multe usi pe care altfel nu le pot deschide. Cred ca a crescut foarte mult interesul si pentru alte limbi din Europa si faptul ca am intrat in Uniunea Europeana ii incurajeaza pe tineri sa invete mai multe limbi in afara de limba engleza. Intr-adevar, poate limba engleza leaga mai multe continente. Eu cred ca interesul pentru franceza si germana este tot foarte mare.

O.: Limba engleza pare sa devina o limba universala. De ce considera tinerii ca e mai important sa invete limba engleza in detrimentul altor limbi?

E. P.: Nu pot sa raspund de ce considera ei mai important. Cred ca pur si simplu, poate fi mai usor citeodata. Poate si expunerea la limba engleza a fost mult mai mare o vreme si prin filmele in limba engleza. In ultimul timp am contribuit si noi printr-o serie de manifestari bazate pe film. Ma bucur foarte mult ca vin cit mai multi spectatori la genul acesta de evenimente, fie ca sint organizate de British Council, de Centrul Cultural Francez, German, sau la “Saptamina filmului european”, unde sint filme din tot spatiul european, tot mai multe persoane sint interesate sa vina, sa vada, sa auda. Probabil si asta va contribui la dorinta lor de a-si insusi alte limbi.

Pasiunea
Mi-am iubit foarte mult meseria

O.: De ce v-ati aplecat spre limba engleza?

E. P.: Eu am facut o clasa speciala de matematica, pe care am terminat-o in 1971. Mi-a placut foarte mult matematica, fizica, mi-a placut si limba romana. Am avut usurinta de a invata limbi. Probabil mi s-a potrivit tot ce inseamna cultura britanica. Eu cred ca o limba este o ilustrare a unui mod de gindire a unei culturi, am invatat limba engleza, am invatat limba franceza, vorbesc si germana, cred ca am fost cucerita de literatura, de povestile pe care le-am citit in copilarie, dar dupa aceea, structural, mi s-a parut ca limba engleza este cea mai apropiata mie. La sfirsitul liceului am dorit foarte mult sa devin profesoara si am crezut eu la vremea aceea, fostii mei elevi pot sa spuna daca am ales bine, ca mi s-a potrivit mai bine sa fiu profesoara de limbi straine. Cind am fost profesoara am lucrat cu toata daruirea, mi-am iubit foarte mult meseria si acum ma bucur foarte mult de tot ceea ce au realizat fostii mei elevi si de ceea ce realizeaza. Imi place foarte mult sa-i revad, pe foarte multi dintre acestia fie ca cititori, fie ca spectatori la evenimentele noastre, ca participanti la unele proiecte. E o intrebare pe care nu mi-a mai pus-o nimeni. Mi s-a potrivit mai bine, asa cum ziceam.

O.: Dumneavoastra ati invatat engleza pentru ca vi se potrivea. Acum limba engleza e un pasaport pentru a pleca din tara.

E. P.: Pe vremea mea nu se punea astfel problema. Era un fel de intrebare cheie pe care mi-o puneau elevii. Eu am devenit profesoara in ’75 si pina in ’89 nu cred ca a fost generatie care sa nu ma fi intrebat: “Dar dumneavoastra ati fost vreodata in Marea Britanie?” Eu spuneam nu. Abia dupa ’90 cind am fost puteam sa raspund: “Da, am fost, am vazut si eu ceva din tara a carei limba o predau de atita timp”. Nu-ti puneai problema ca e un pasaport pentru a pleca, dar eu consider ca, si au spus-o multi inaintea mea, orice limba iti deschide mintea spre un popor, spre alta cultura si simplul fapt ca te chinui sa pronunti ca ei, te apropie mai tare de ei si de cultura. Eu cred ca in vremea de azi, orice tinar trebuie sa cunoasca doua limbi, sa stie sa utilizeze calculatorul, sa sofeze, pentru a se descurca fiindca toate lucrurile se misca cu o viteza foarte mare si nu mai putem sa ne opunem procesului de globalizare. Acum nu mai esti legat de un loc de munca, “daca l-am pierdut nu mai am ce face” si poti sa-ti gasesti ceva ce poate sa te ajute sa te dezvolti ca persoana si profesional, sa se vada ca dai ce-i mai bun din tine, ca faci ce-ti place. Este un lucru extraordinar si cred ca generatia ce nu a trait inainte de ’89 nu poate intelege ce mult inseamna sa calatoresti, sa fii un cetatean al lumii, sa fii liber, sa-ti croiesti viitorul oriunde doresti s-o faci.

O.: Ati invatat limba engleza de la distanta, fara sa vedeti Marea Britanie…

E. P.: Si am avut profesori exceptionali, am avut oameni care s-au daruit cu totul predarii, si cred ca a fost un mare avantaj inainte de ’89 al tuturor celor care invatau limba engleza faptul ca filmele erau cu subtitrare.

Ma simteam foarte bine in calitatea de profesor

O.: Nu ati fost tentata vreodata, inainte de ’89 de a emigra?

E. P.: Nu, nu m-am gindit pentru ca m-am simtit bine cu “copiii” (elevii) mei, ma simteam foarte bine in calitatea de profesor, simteam ca fac ceva util, chiar nu mi-am pus problema ca as putea sa plec undeva. Cei care au facut-o s-au expus unor pericole mari, si au dat dovada de mare curaj. Chiar daca te gindesti la acele vremuri si spui “vai, ce greu a fost”, sint genul de persoana care se simte bine in mediul ei.

O.: Ca profesor, care erau greutatile pe care le intimpinati din cauza regimului?

E. P.: La ore trebuia sa fii foarte prudent. Totusi, consider ca noi, profesorii de limbi, aveam o libertate ceva mai mare pentru ca invatam copiii limba si nu operam cu ideologii. Nu aveam voie in clasa sa punem portrete de scriitori reprezentind literatura pe care o predam, nu aveai voie sa lauzi cultura tarii respective, cred ca trebuia sa o faci in asa fel incit sa fie foarte diplomatic. Problema cea mai mare era ca in programa scolara se redusese numarul de ore la una pe saptamina si lucrai de multe ori cu clase de 40 – 45 de elevi. O alta dificultate era atunci cind  te straduiai sa-i faci pe copii sa comunice, imi replicau: “Cind voi avea eu ocazia sa vorbesc limba in viata reala?”

O.: Incepeau si ei sa se simta in cutie…

E. P.: Isi dadeau seama ca invata ceva  ce nu vor avea cum sa utilizeze vreodata in viata reala sau sa comunice in viata reala cu un nativ sau cu un cetatean din alta tara pentru ca pe vremea lui Ceausescu era foarte greu sa te intilnesti cu un strain caci erau foarte multe restrictii.

O.: Si nu veneau aici?

E. P.: Veneau destul de putin, in interes de serviciu, strict tinut sub control. Nu aveai voie sa inviti un strain la tine acasa, trebuia sa primeasca un permis, dar nu puteai sa-l inviti acasa. Aceasta este alta tema, si e o tema grea, despre care citeodata nu-mi face placere sa vorbesc pentru ca-mi aduce in amintire lucruri apasatoare. Nu e bine sa le uitam, dar  citeodata prefer sa ma bucur de ceea ce-mi ofera prezentul.

Iasul, un oras creativ

O.: Unul dintre proiectele cunoscute ale British Council a fost “Industrii creative”. De ce a avut nevoie Iasul, lasind la o parte legendele de “oras cultural”, de idei “straine” in organizarea sa?

E.P.: Nu cred ca problema se pune asa. Prin proiectul nostru noi am adus la cunostinta specialistilor niste studii de caz. Am sperat ca impartasind experienta britanica a unor orase care au trecut printr-o situatie asemanatoare Iasului, vom putea prelua acele elemente care ni se potrivesc, ca vom putea evita unele greseli si ca vom putea scurta niste etape. Orase mari din Marea Britanie, cum ar fi Manchester, Newcastle, Glasgow, au pierdut din importanta culturala in momentul in care viata economica, reprezentata de industrie in cele mai multe cazuri, a pierdut din importanta.  A inceput un exod al fortei de munca, in special tinere, spre capitala sau alte zone in care existau mai multe avantaje. Prin dezvoltarea industriilor creative, care au la baza atit creativitatea, cit si atreprenoriatul, aceste orase au redevenit centre de atractie pentru cei tineri, si au inflorit din nou din punct de vedere economic si cultural.

Este adevarat ca Iasul are, pe linga bogata sa traditie, o viata culturala bogata, dar consideram ca trebuie sa ne adaptam la timpurile in care traim, si exista in Iasi foarte multe persoane si institutii care au realizari cu totul deosebite. In “Ghidul Industriilor creative” pe care l-am lansat am spus niste povesti de succes in cele mai reprezentative domenii ale industriilor creative din Iasi si am “inventariat”  institutii, companii sau persoane care lucreaza in aceste domenii pentru a dovedi potentialul deosebit pe care il are orasul nostru. Dezvoltarea economiei creative inseamna bogatie materiala, dar si spirituala. La evenimentele noastre am avut oaspeti din UK, Bulgaria, Bosnia Hertegovina.

O.: British Council a mai organizat programul “BriTeen”, la care vin adolescentii, se intilnesc la o ceasca de ceai si isi exerseaza engleza.

E. P.: Toate activitatile se desfasoara prin intermediul limbii engleze, dar ceea ce am vrut noi sa facem a fost sa dezvoltam anumite deprinderi la acesti pre-adolescenti, pentru ca sint putin sub virsta de 13 ani, ceea ce se cheama teenagers si prin ceea ce fac ei isi dezvolta o serie de capacitati si de deprinderi in engleza Este foarte placut pentru ca ne place sa-i vedem cit de bine se simt in decursul acestor activitati.

Centrele culturale au investit in formarea de profesori

O.: Ati avut intotdeauna insa dragostea pentru elevi.

E. P.: Da, mi-a placut foarte mult sa fiu profesoara si ma gindesc de foarte multe ori ca imi place foarte mult ceea ce fac acuma la British Council, imi place la fel de mult ca munca de profesor pentru ca tot ce am facut sau fac la British Council,  are la baza munca cu oamenii, tot ce facem se rasfringe asupra dezvoltarii acestor tineri, sau mai maturi utilizatori ai serviciilor noastre.

O.: Deci procesul didactic se continua?

E. P.: Nu procesul didactic, dar cind stii ca prin ceea ce faci tu un om isi imbogateste viata, te bucura.

O.: Fiind cunoscatoare a sistemului de invatamint romanesc, ce considerati ca-i lipseste acestuia cu precadere in ceea ce priveste limbile straine?

E. P.: In momentul acesta cred ca in ceea ce priveste limbile straine  situatia este foarte buna, s-a investit foarte mult in formare in ultimul timp. Intotdeauna proiectele British Council si cred ca si celelalte centre culturale au investit de asemenea in formarea de profesori, au fost bazate pe parteneriate foarte bune cu Ministerul Educatiei si cred ca limbile straine, nu vreau sa supar pe nimeni de alta specialitate, au fost intotdeauna cu citiva pasi inaintea altor obiecte, in ceea ce priveste modernizarea si schimbarea unor atitudini.

O.: Este greu sa vorbesti pe limba britanicilor?

E. P.: Nu cred ca este greu sa vorbesti pe limba britanicilor. Britanicii sint niste oameni foarte directi, foarte politicosi si, nu stiu daca ati reusit sa vedeti vreunul din filmele de la “Talk down the walls”, sint autoironici. Atunci cind un om stie sa faca haz de sine sau de situatii, nu cred ca e greu sa comunici cu el.

British Council
Educatia face parte din cultura unui popor

O.: Centrele Culturale au actionat intotdeauna ca un corp diplomatic in orasele in care s-au “asezat”. In ce masura considerati ca British Council din Iasi a imbunatatit relatiile romano-britanice?

E. P.: In primul rind, British Council este usor diferit de conceptul de centru cultural 100%. British Council este  principala organizatie internationala a Marii Britanii in domeniul educatiei si al culturii. Educatia face parte din cultura unui popor si cred ca tot ce a facut British Council intre timp, impreuna cu centrele culturale din tara si Iasi, cu care noi am lucrat mereu in parteneriat foarte bun, Centrul Cultural Francez si cel German, fiecare popularizeaza realizarile tarii pe care o reprezinta. Cel putin British Council intotdeauna o face la modul in care partenerul local sau din regiunea in care lucreaza este interesat intr-un anumit domeniu. Niciodata nu a venit cu niste concepte si notiuni, sa spuna “uitati, noi am realizat asta, va rugam folositi-le”. Ci toate activitatile se bazeaza pe parteneriat. Raspundem la cerintele partenerilor nostri. Solicita anumite directii de dezvoltare, sint interesati in anumite colaborari si daca ele fac parte din aria de interes si din strategia British Council, bineinteles ca se dezvolta aceste proiecte. Cred ca rolul a fost bine realizat.

O.: Sint peste 110 tari in care British Council are un centru. Cum gaseste tarim prielnic pentru infiintarea unui astfel de centru?

E. P.: Cum spuneam, tot ce face British Council se bazeaza pe parteneriat si in momentul in care in anumite parti ale lumii a fost un interes pentru cultura britanica atunci British Council a raspuns acestei dorinte si a deschis un centru. Daca v-ati uitat cumva pe site-ul nostru ati vazut poate ca anul acesta British Council implineste 70 de ani de cind actioneaza in Romania. In cursul acestui an veti afla de la noi mai multe aspecte referitoare la istoricul institutiei. Dar pentru ca m-ati intrebat, imi amintesc ca British Council in anii 1990, cind am fost eu prima data utilizatoare a serviciilor British Council pentru ca am beneficiat de o scoala de vara ca profesor de limba engleza, British Council avea la Bucuresti un sediu foarte mic in curtea Ambasadei Marii Britanii, lucra cu o echipa de patru persoane. In momentul in care Romania s-a deschis spre Europa si interesul de perfectionare a crescut foarte mult si pentru ca acesta este un punct foarte important in activitatea British Council, s-au dezvoltat din ce in ce mai multe proiecte de  formare. S-a diversificat extrem de mult paleta de activitati, initial accentul s-a pus pe perfectionarea profesorilor de limba engleza indiferent de nivelul la care erau beneficiarii, adica de la invatamintul primar, secundar, universitar. Dupa aceea s-a diversificat in alte directii, in perioada de pre-aderare am avut multe proiecte legate de integrare, apoi in domeniul bunei guvernari, dupa aceea am avut un proiect pe care eu l-am iubit foarte mult, “Iasul in domeniul Industriilor Creative”. Se merge mult acum pe stiinta, un domeniu care stirneste tot mai mult interes, si cum va spuneam dialogul intercultural, reprezentat recent de evenimentul “Talk down the walls” care face parte dintr-un proiect foarte mare, regional, cu participarea a 27 de tari, “Living Together”, Chiar in clipa de fata se desfasoara la Iasi un seminar de formare pentru utilizarea unui manual lansat de Briish Council nu de mult, el se numeste in limba romana “Impreuna” , in limba engleza “Together” si se refera la educatie pentru cetatenie democratica. Am mai organizat un seminar pe aceeasi tema  in urma cu doua saptamini la care au participat profesori din diferite specialitati, desfasurat in limba romana, iar astazi (n.r.: 16 martie) se desfasoara in limba engleza, si se adreseaza profesorilor de limba engleza.

Sediul nou ne-a atras mai multa vizibilitate si atentie

O.: Cum vedeti evolutia British Council din Iasi, stiind ca mai multi “adepti” i-a cistigat dupa ce s-a dat in folosinta noul sediu?

E. P.: Eu cred ca evolutia a fost constanta. Este adevarat ca sediul nou ne-a atras mai multa vizibilitate si atentie. Ceea ce ma impresioneaza este ca dupa patru ani si jumatate, celor care nu sint din Iasi si nu l-au mai vazut, li se pare tot frumos si modern. Consider ca pe linga sediul frumos si modern, oamenii au fost cuceriti si de materialele din colectia noastra care sint de foarte buna calitate, si de servicii pe masura. In fiecare an observam ca vin cititori noi, persoane din diverse domenii de activitate au aflat de biblioteca virtuala care este foarte utila pentru oameni ocupati si in care gasesc materiale utile din toate domeniile, arte, arhitectura, teologie, psihologie, marketing, au acces la carti si articole pe care in mod normal nu le-ar putea citi pe Internet, ar vedea doar un sumar, biblioteca virtuala, multa lume crede ca reprezinta cartile noastre, materialele noastre puse pe Internet. Nu, biblioteca virtuala este o baza de date cu cele mai noi articole si carti din anumite domenii. Pe linga ceea ce oferim noi, carte noua in diferite specialitati, caseta, DVD, material fizic ce-si poate imprumuta fiecare cititor, au acces si la aceste materiale virtuale. Un domeniu in care credem noi ca a crescut interesul este atragerea generatiei tinere, pina acum doi ani noi aveam in biblioteca doar membri peste 14 ani. Am incercat  de acum trei ani sa facem o colectie si  pentru cei intre 7-14 ani, pentru care avem deja trei colectii special dedicate lor, prima s-a numit “Reading Voyage”, a doua “Reading Mission”, iar cea din acest an este Big Wild Read; vom avea la anul o colectie care se va baza pe teme sportive. Aceste colectii sint facute in asa fel incit sa incurajeze copiii sa citeasca pentru ca, dupa cum bine stim, sint din ce in ce mai putini copii carora le place sa citeasca. Cartile sint superbe, de la ilustratii extraordinar de frumoase, la texte si povesti ingenioase, care stimuleaza interesul si creativitatea copiilor, au foarte multe materiale colaterale pe care ei le pot folosi. Toate aceste seturi de carti au fost insotite de niste concursuri pe care noi le-am organizat cu copiii. Daca ei trec etapele concursului, la sfirsitul unui an, in iunie, la finalizarea anului scolar, le dam o diploma si o medalie si ei sint foarte incintati ca li se atesta calitatea de cititori. Cred ca si acesta este un domeniu in care putem sa crestem.

O: Deci British Council continua munca din scoli.

E. P.: Nu cred ca se continua munca din scoli pentru ca ceea ce facem noi este sa impartasim, sa lucram impreuna cu colegii profesori si sa ne bazam pe ideile dumnealor pentru ca ei vin cu sugestii si idei si credem ca este o colaborare foarte buna. Vrem sa venim in intimpinarea atit a tinerilor, cit si a profesorilor.

Andreea ARCHIP