Dacă ar fi cîștigat Le Pen, UE ar fi fost în pragul imploziei

Eveniment Niciun comentariu despre Dacă ar fi cîștigat Le Pen, UE ar fi fost în pragul imploziei 10

Ce credeți că l-a făcut pe Emmanuel Macron să fie atît de votat de către francezi?

Macron a reprezentat o schimbare, iar Franța și-a dorit acest lucru, o ieșire din si­tuația de acum și urmărind dezbaterea față în față cu Marine Le Pen, la un moment dat a devenit foarte clar că el a reușit prin felul lui de a fi, prin tinerețea lui, prin ideile noi pe care le-a formulat, să pară ceva nou în com­parație cu ea, care arăta ca cineva care se trage din Vechea Gardă. El a venit cu o ten­dință care este vizibilă în politica mondială.

Există o tendință de federare a unor orien­tări care vin fie de la centru stînga, fie de la centru dreapta și există lideri politici care, prin șarmul personal și prin lucrurile pe care le expun, reușesc să adune în jurul lor idei din mai multe zone. El a încercat să adune, să ofere soluții în mai multe direcții, pe cînd adversara sa a împărțit electoratul. Ea s-a situat din prima clipă pe o poziție perdantă pentru că a jucat pe cartea di­vi­ză­rii societății, în timp ce Emmanuel Ma­cron a jucat pe carte federării, pe ideea de a aduna cît mai multe orientări din toate di­rec­țiile, așa că a avut mai mare succes.

Pe de altă parte, în turul doi, Marine le Pen era în următoarea situație: ea putea să-și atragă de partea ei, fie pe nesupușii lui Melechon și atunci trebuia să-și accentueze latura de stînga a discursului său, fie latura identitară, latura naționalistă. Marine le Pen a încercat să le facă pe am­bele, iar asta s-a dovedit o alegere perdantă pe termen scurt. Macron a venit cu soluții, pe cînd Marine le Pen s-a dovedit a nu avea un program coerent, a nu fi con­vin­gătoare pe partea practică a lucrurilor.

Cum credeți că ar fi fost Franța dacă alegerile ar fi fost cîștigate de Marine le Pen?

Franța ar fi intrat într-un blocaj politic și social, chiar identitar, pentru că e clar că dacă ea ar fi cîștigat, ar fi fost la o diferență foarte mică. Atunci Franța s-ar fi rupt în două: partea, să spunem frustrată, închisă, na­ționalistă și cea deschisă, care privește către lume. Apoi, ar fi existat în mod clar un blocaj politic major. La nivel european am fi asistat la o pre­mieră, pentru că forțele de extremă dreap­tă au reușit să intre pînă acum în Parlamentul European în propor­ție de 20-30%, fără a putea determina schim­bări majore, dar pentru prima dată am fi putut avea în Con­si­liul European pe cineva care își propune în mod deschis să submine­ze proiectul eu­ro­pean, să-l facă să explo­de­ze. Iar asta ar fi fost o situație nouă, cu care Uniunea Eu­ro­peană nu s-a mai confruntat niciodată. Mi-e greu să spun cum ar fi ară­tat lucrurile, dar Uniunea Europeană ar fi fost în pragul im­plo­ziei.

Care sînt șansele lui Macron la alegerile parlamentare din iunie?

Există o majoritate a francezilor pe care dacă îi întrebi, spun că ar fi bine ca Ema­nuel Macron să aibă majoritatea în Adu­na­rea Națională. Acum, probabil că el va fi în situația în care să-și caute aliați pentru a putea avea o majoritatea și pentru a-și promova proiectele. El a dovedit în campanie că este capabil să strîngă susținători și, cred că în Franța s-a produs o schimbare pe care o vom vedea și în alte țări din Uniunea Euro­peană, o repoziționare a spectrului politic, nu între stînga și dreapta, ci între adepții globalizării și adversarii acestora.

Există vreun beneficiu pentru România că președintele Franței este un proeuropean?

Într-o anumită măsură, aceste alegeri au fost mai importante pentru România decît pentru Franța. Franța este o mare putere, iar marile puteri au o marjă de greșeală destul de mare, foța de a trece pentru gre­șeli. SUA va trece peste Donald Trump cu pagube destul de mici și va rămîne în conti­nuare o mare putere. Marea Britanie își va re­veni. Nu-i va fi simplu, va avea de suferit, dar Marea Britanie va rămîne o putere globală. Pentru puterile de rang inferior cum este Ro­mânia, asemenea schimbări geo­politice au consecințe catastrofale, care se simt pentru generații. Asta a fost miza ale­ge­rilor pentru România. Pentru că Fran­ța în afara proiectu­lui european poate ră­mîne un jucător im­por­tant în plan global, chiar dacă ar avea de su­ferit. Pentru noi, pră­bușirea proiectului euro­pean ar fi însemnat căderea de pe hartă și căderea în altă logică geopolitică, ceea ce ar fi însemnat o catastrofă pentru generații.

Interviu cu jurnalistul Ovidiu NAHOI

Articole similare:

Autor:

Andreea Anton

Șef-departament „Opinia studențească” și studentă a Catedrei de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top