Universitatea „Cuza” va deschide C5

În condiţiile în care Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi are nevoie de cît mai multe spaţii pentru cazarea studenţilor, anul acesta instituţia de învăţămînt superior, în urma primirii unor fonduri exclusiv pentru acest obiectiv de la Ministerul Educaţiei Naţionale, a hotărît să încerce finalizarea Căminului C5 din Campusul „Titu Maiorescu”, suplimentînd necesarul de fonduri cu cele proprii. Conform reprezentanților universității, căminul va fi gata în această toamnă, dacă nu în prima zi a noului an universitar, atunci pînă la finalul anului calendaristic.

C5 este unul dintre că­mi­ne­le la care s-a lucrat cel mai mult din toa­te campusurile universitare ieşene, lucrările la el fiind începute în urmă cu cinci ani şi fiind oprite acum doi – trei ani din lipsa fondurilor. Uni­versitatea a rămas fără venituri pro­prii şi nici bani de la Ministerul Educaţiei Naţionale nu au mai fost oferiți, pentru investiţii, iar de a­cum doi ani s-au blocat inclusiv sol­durile, deci banii care ar mai fi exis­tat anterior nu mai puteau fi fo­losiţi.

În cazul căminului C5, interio­rul arată exact precum situaţia din exterior – mansarda, care a fost pri­mul obiectiv pentru care au existat fonduri, este gata din urmă cu trei ani. Camerele sînt pregătite, consolidarea e făcută, băile sînt şi ele gata, dotate şi utilate, singurul lucru care mai lipseşte e varul final și mo­bilierul.

„Avem 99% din construcţie ga­ta, mai avem porțiunea de holuri, mo­bi­larea, dar asta ţine de partea do­tă­ri­lor. Din punctul de vedere al cons­trucției, mansarda e gata de ani. A fost construită de la zero, e considerată obiectiv nou, apa­re pe lista de investiţii, singurul lu­cru ră­mas este ultimul var”, a de­cla­rat Ilie Sârbu, şef al Biroului de Investiţii al UAIC.

Căminul boem s-a căpătat cu lifturi

Costul total al lucrărilor la Că­minul 5 al UAIC a fost de 8,9 mili­oane de lei – standard – explică Ilie Sârbu, întîrzierile fiind justificate de lipsa finanţării. Momentan mai sînt 1,75 milioane de lei care trebu­ie cheltuiţi, constructorii expli­cînd că nu s-a depăşit bugetul faţă de proiectul originar. Universitatea a investit în permanenţă, deşi are re­sur­sele aproape zero, într-o echipă de cîteva persoane care să niveleze podelele şi să pună gresie. Cele do­uă persoane au fost singurele care au lucrat în cămine în ultimii ani, zi de zi, iar astăzi tot o echipă mică rezolvă ultimele probleme de la par­ter, nivelînd podeaua și punînd gre­sia și parchetul.

Căminul C5 este recunoscut ca fiind un loc de întîlniri al tinereţii studenţilor care au învățat la Iași, la UAIC. Iniţial a fost un cămin ex­clu­siv de fete, iar în anul închi­de­rii a funcţionat ca un cămin pentru stu­denţii de la Litere, la parter stînd băieţii şi la etaj fetele. Dinspre C5 a pornit și bine-cunoscuta revoltă stu­dențească din 1987, cînd stu­den­ții ieșeni au mărșăluit pe străzile Iașului strigînd „vrem apă să ne spălăm și lumină să-nvățăm”.

„Mereu în studenţia mea mer­geam la Balenă, în Puşkin, sau Titu Maiorescu cum îi spune acum, cîntam la chitară pînă dimineaţă şi apoi veneam în C5, cu băieţi, cu fete, toată lumea, şi stăteam pînă dimi­nea­ţa pe holuri şi pe balcoane”, po­vesteşte una dintre absolventele Fa­cultăţii de Litere care lucrează a­cum în administraţia universităţii.

Fiindcă la admiterea la facultate mulți dintre studenți nu știau să facă cererea pentru cămine cu condiții mai bune, în care să poată intra dacă le permitea media, mulți dintre aceștia ajungeau să-și pe­trea­că anul de „bobocie” în C5.

„În primul an am stat în că­mi­nul C5 și a fost primul meu contact cu viața studențească. Bineînțeles că îmi aduc aminte cu plăcere de acele momente. Dincolo de faptul că nu existau cine știe ce condiții, colegii au fost cei mai importanți și faptul că mă înțelegeam bine cu ei. Oricum, dacă iarna studenția în­sem­na doar drumul facultate-cămin, cînd s-a mai încălzit mai ieșeam în fața căminului sau la Balena, unde se cînta și se rîdea pînă spre di­mi­neață”, a spus și Ioan M., docto­rand la Facultatea de Filosofie și Ști­in­țe Social-Politice a UAIC.

Şi condiţiile pentru cămine vor fi complet diferite faţă de cum era clădirea înainte. Găsită de către in­gineri cu grad de risc seismic 2, cu că­rămida veche, din anii ’60, mă­ci­nată integral, cu centurile roase şi cu fierul la vedere, clădirea va avea de acum lift, studenţii nu vor mai sta cîte cinci în cameră, ci cîte trei, maximum patru, vor avea baie în cameră şi bucătărie la fiecare etaj.

„Arată la fel ca cele din Târ­gu­şor Copou, modelul este acelaşi, doar că din cauză că nu am avut bani a durat de două ori mai mult să le facem. Păi construcţia căminelor din Târguşor Copou a fost gata în­tr-un an ju­mă­tate, iar aici lucrăm de cinci”, a mai preci­zat Ilie Sâr­bu.

Camerele vor avea cablu de Internet tras pînă la ele, dar şi cablu TV, pentru studenţii care vor dori să vină cu televizorul de aca­să. Speranţa conducerii universită­ţii şi a celor care lucrează acum la clădire este ca aceasta să fie gata pînă în toamnă, ca să se înscrie stu­denţii pentru cazare. Dacă nu, a­ceasta va fi finalizată pînă la fi­na­lul anului, cînd va putea caza studenţi din momentul deschi­de­rii, chiar dacă se depăşeşte începutul anului universitar.

Următorul obiectiv ma­jor de re­novare al universităţii va fi că­mi­nul C4, din Complexul Târ­guşor Co­pou, care este într-o stare simi­la­ră cu cea în care se re­găsea C5 în ur­mă cu cinci ani, îna­intea reno­vă­rilor.