Universitatea „Cuza”, barometrul vremii din Moldova

Honoris fără Causa, Subiectele săptămînii Niciun comentariu despre Universitatea „Cuza”, barometrul vremii din Moldova 32
Universitatea „Cuza”, barometrul vremii din Moldova

La Tulnici, în Vrancea, pe Rarău și la Mădârjac, lîngă Iași, există trei stații meteorologice care aparțin Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Acestea sînt administrate de Facultatea de Geografie și Geologie și, chiar dacă nu transmit informații către Agenția Națională de Meteorologie, datele colectate de către angajați sînt folosite în scop științific, pentru cercetare, și în scop didactic. Totodată, cele trei stații sînt locurile în care studenții acestei facultăți sînt trimiși de către universitate pentru realizarea practicii de specialitate, care face parte din programa obligatorie a acestora. Universitatea mai are și o mini-stație meteorologică în fața Corpului B, care transmite date în timp real pe Internet; acestea pot fi accesate de orice persoană curioasă și sînt folosite drept material pentru cercetare de către studenți și cadre didactice.

Universitatea „Alexandru Ioan Cu­za” din Iași (UAIC) deține trei sta­ții meteorologice, care sînt folosite în scop științific și didactic: Sta­ţiu­nea de Cercetare şi Practică Studen­ţeas­că „Ion Gugiuman”, de pe Rarău, Sta­țiunea de Cercetare și Practică Studențească „Simion Mehedinți”, din Tulnici – Vrancea și Stațiunea de Cercetări Geografice și de Monito­ri­zare a Calității Mediului, de la Mă­dâr­jac, Iași. Acestea sînt administra­te de către Facultatea de Geografie și Geologie (FGG) a UAIC și sînt si­tuate în zone de relief diferite, res­pec­tiv Subcarpați, munte și podiș, pentru ca studenții și cadrele di­dac­tice să poată desfășura acolo activi­tăți de cercetare cît mai variate.

Fostele stațiuni ale Agenției Naționale de Meteorologie

Primele două stațiuni ale UAIC au fost preluate încă din anul 2000 de la Agenția Națională de Meteo­ro­logie (ANM). „Atunci, cei de la ANM au început să meargă pe sisteme automate și au început să des­ființeze o parte din stațiile meteoro­logice pe care le aveau. Pînă în 2005, cînd stațiunile Tulnici și Rarău au trecut în administrarea UAIC, De­par­tamentul de Geografie, conform unei hotărîri de Guvern, între universitate și ANM a existat o colabo­rare. Pe ei nu îi mai interesau a­ces­te locuri, pentru că aveau deja sta­ții automate”, a declarat conf. univ. dr. Iulian Niacșu, directorul stațiunii din Vrancea.

Stațiunile sînt folosite de către studenți pentru realizarea practicii de specialitate. Aceasta este prezen­tă în programă și este obligatorie pentru studenții de la FGG, are cinci credite și se desfășoară sub două forme. Astfel, la finalul anului I se realizează o formă de practică sta­țio­nară – studenții merg acolo și des­fășoară practica timp de o săptă­mî­nă, sau de 8 zile, și o formă itine­ran­tă – care are loc pe anumite tra­see din țară sau din străinătate. Costurile acestor deplasări sînt aco­perite parțial de facultate, pentru că bugetul nu permite alocări integrale, studenții suportînd restul chel­tuielilor. Pentru primul tip de prac­tică, facultatea acordă, în total, cîte 60 de lei pentru fiecare student, în timp ce pentru cel de-al doilea tip, suma urcă pînă la 130 de lei.

Studenții care merg să facă prac­tică în stațiunile meteorologice fac măsurători cu un tehnician angajat acolo, parcurgînd toate etapele, de la citirea datelor pînă la indexarea a­cestora. „Atunci cînd studenții a­jung în stațiune, ei desfășoară ob­ser­vațiile – ei fac citirile, înregistrările – și prelucrează baza de date astfel încît să inițieze o cercetare clima­to­logică. Acolo intră în contact cu me­seria de meteorolog, pe care o des­fășoară orice angajat într-o sta­ție me­teorologică normală”, a de­cla­rat lect. univ. dr. Dan Lesenciuc, directorul stațiunii de la Rarău. Din cauza nu­mărului limitat de locuri pe care le au stațiunile, studenții merg pe rînd să facă practică. La Tulnici, spre e­xem­plu, grupele nu trebuie să fie mai mari de 40 de persoane, pentru că aceasta este capacitatea maximă de cazare a stațiunii. Notarea stu­den­ților se realizează la finalul perioa­dei de practică. „Toată săptămîna se mer­ge pe teren; studenții fac observa­ții trecute, mai apoi, în caiete de prac­tică. Le sînt puse la dispoziție, tot­o­dată, și materiale de specialitate, cum ar fi hărți sau studii realizate de către doctoranzi. La finalul prac­ticii, evaluarea se face printr-un co­locviu”, a precizat conf. univ. dr. Iulian Niacșu.

Măsurători în timp real, din fața corpului B

În ceea ce privește personalul de care dispun stațiunile UAIC, la Ra­rău au rămas doar trei tehnicieni, iar la Tulnici doar doi, ei fiind cei care îngrijesc în totalitate locurile de prac­tică ale studenților și care se ocupă ca măsurătorile meteorologice să fie constante. Costurile pentru întreți­ne­rea clădirilor, echipamentelor și plata angajaților sînt suportate de universitate, din bugetul alocat FGG. Angajații fac măsurători periodic – dimineața, la prînz și seara, dar da­tele strînse sînt folosite doar pentru cercetare sau în scop didactic. „În înțelegerea inițială cu cei de la ANM, a fost trecută obligativitatea de a le transmite datele mai depar­te, dar acum ei nu le mai cer, pentru că nu mai au nevoie de ele”, a adău­gat conf. univ. dr. Iulian Niacșu. Anga­jații care realizează strîngerea de in­formații au în vedere date precum temperatura și umiditatea aerului, viteza vîntului sau măsurarea can­ti­tăților de precipitații.

Construirea stației meteorolo­gi­ce de la Mădârjac a început în anul 2007 și, spre deosebire de cele do­uă, de la Tulnici și Rarău, care au drept scop practica studențească, aceasta este dedicată laturii de cercetare, fiind destinată masteranzilor, doctoranzilor și cadrelor didactice. Lo­curile de cazare de la Mădârjac sînt limitate, stațiunea dispunînd de nu­mai zece locuri pentru studenți și do­uă pentru profesorii coordonatori. „Aici se organizează frecvent mese rotunde și workshopuri. Din punc­tul de vedere al dotării, sîntem în faza în care construcția a fost do­ta­tă cu mobilier și acum dorim să o do­tăm cu echipamente proprii de cer­cetare”, a precizat prof. univ. dr. Constantin Rusu, director al stațiu­nii. Acest lucru va fi realizat cînd universitatea va dispune de fonduri pe care să le poată aloca celor trei sta­țiuni.

În fața Corpului B al UAIC exis­tă o mini-stație care înregistrează da­te meteorologice ce pot fi văzute în timp real pe Internet, pe site-ul www.meteouaic.meteomoldova.ro, sau accesînd direct www.meteomol­dova.ro – unde există o casetă special creată pentru acest serviciu. „Stația măsoară toate elementele de meteorologie – de la tempe­ra­tu­ră, la umiditate, la direcția și vite­za vîntului sau chiar presiunea. Sing­u­ra excepție este reprezentată de preci­pitații, pentru că observațiile asu­pra precipitațiilor sînt mai complicate; senzorii unor astfel de stații automa­te sînt puțin mai scumpi, iar noi, momentan, nu dispunem de fonduri pentru obținerea lor”, a de­cla­rat conf. univ. dr. Lucian Sfîcă, pro­fesor la Departamentul de Geo­gra­fie al FGG. Acestea sînt stocate în­tr-o bază de date și utilizate pentru realizarea lucrărilor de cercetare ale studenților sau ale cadrelor didactice.

Opt senzori pentru monitorizarea temperaturii în Iași

Un alt proiect al celor de la FGG, care a început în anul 2012, a constat în instalarea a opt senzori me­teo­rologici în municipiul Iași, care să monitorizeze temperaturile și u­mi­ditatea aerului la nivelul ora­șu­lui. Pînă în prezent, conform inter­pre­tărilor datelor, s-a constatat o di­ferență de un grad între centrul ora­șului și zonele de la periferia acestuia. „Dorim să cercetăm insula de căldură urbană a orașului Iași. În următoarele luni va exista chiar și un articol rezultat din observațiile bazate pe datele colectate de noi. Un grad Celsius în plus înseamnă des­tul de mult”, a adăugat conf. univ. dr. Lucian Sfîcă.

Pe lîngă stațiile meteorologice de la Rarău, Tulnici, Mădârjac și punc­tele de colectare a datelor meteoro­logice din Iași, UAIC mai adminis­trează alte trei stații, la Agigea, Po­toci și Iezăreni, dar care au specific biologic și sînt în grija profesorilor de la Facultatea de Biologie. De ase­menea, la Ștefănești, în județul Bo­to­șani, există un teren de peste două hectare care a fost achiziționat în vederea construirii unei baze de cer­cetări mixte, care să fie folosit de mai multe facultăți. „Intenționam să construim o stațiune – fiind vorba de apropierea de lacul de la Stînca Costești – care să fie interesantă pentru această zonă transfronta­lie­ră și pentru colaborarea cu studen­ții din Basarabia”, a adăugat lect. univ. dr. Dan Lesenciuc. Însă pînă în prezent nu s-au găsit fondurile ne­ce­sare pentru o asemenea investi­ție.

Singura instituție de învăță­mînt superior din țară care mai deține o stație meteorologică este Universi­ta­tea din București (UB), care se află la Orșova. „Ea nu are însă o plat­for­mă meteorologică standard, care să fi funcționat la nivel național într-o agenție de meteorologie. Ale noastre sînt singurele care au platfor­me moștenite de la ANM”, a adăugat lect. univ. dr. Dan Lesenciuc. Cu toa­te acestea, în cazul în care un student sau un cadru didactic are ne­voie să realizeze o cercetare la Or­șo­va, acesta poate merge acolo în ur­ma unei colaborări între UB și UAIC.

De Aryna Creangă și Florentina Tituleac

Articole similare:

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top