Noul Statut al Studenților promite prea multe

Universitățile din Iași se pregătesc să pună în aplicare prevederile noului Statut al Studentului. Dacă acesta a fost publicat în Monitorul Oficial pe 4 aprilie, instituțiile de învățămînt superior ieșene au, conform codului, 60 de zile la dispoziție să găsească cele mai bune forme de implmentare a acestuia. Comunitatea academică ieșeană este însă împărțită. Pe de o parte, unele universități văd statutul ca fiind o „eroare din punct de vedere intelectual, academic si mai ales economic”, însă schimb altele admit că este „o măsură benefică” sau afirmă că au susținut aceste prevederi încă de cînd documentul era doar o ciornă. Studenții însă sînt sceptici. Cu toții cred că era nevoie ca cineva să le delimiteze drepturile și responsabilitățile, dar se tem ca reglementările să nu rămînă doar pe hîrtie.

Studenții universităților din Ro­mâ­nia au, începînd cu luna aprilie a a­ces­tui an, un statut propriu, mai exact un Cod al Drepturilor și Obli­ga­ți­i­lor. Acesta a fost semnat pe 30 martie de că­tre de către ministrul Educației, Cer­ce­tării, Tineretului și Sportului (MECTS), Cătălin Baba, și de către liderii celor trei federații studențești din România: Alianța Națională a Or­ga­nizațiilor Studențești din Ro­mâ­nia (ANOSR), Uniunea Națională a Stu­denților (UNSR) și Uniunea Stu­den­ților din România (USR). Dez­ba­te­ri­le pe această temă au început însă încă din 2007 și a fost nevoie de mai bine de cinci ani pentru a fi legiferat, după o serie de proteste și manifestări nați­o­nale ale tinerilor.

Referitor la implementarea statutului, conducerea Universității „Ale­xan­dru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), consideră că nu era necesară nici mă­car adoptarea acestuia, existînd deja un regulament care preciza atît dreptu­ri­le cît și obligațiile studenților. Repre­zen­tanții instituției de învățămînt superior cred că rațiunea celor care au dorit aceste reglementări este una de tip co­lectivist, nepotrivită pentru învă­ță­mîn­tul superior de calitate. „În nici un caz nu era nevoie să avem un astfel de cod. Care sînt în termeni economici cli­en­ții unei universități? Studenții sînt. Prin ur­mare, de ce trebuie să facem su­pra­re­glementare pentru orice activitate pe care universitatea o desfășoară de cel puțin un secol și jumătate?”, a apreciat prof. univ. dr. Vasile Ișan, rectorul UAIC. Mai mult, acesta consideră că ligile sau asociațiile studențești doresc ca, prin implementarea codului, să ca­pete un statut juridic care să le în­tă­reas­că poziția lor de negociere. „Liderii acestor ligi, care se asociază la anumite forțe politice, vor de fapt să de­ci­dă și să fie pe picior de egalitate cu liderii sindicatelor din economie, ca mai apoi să facă diverse jocuri po­li­ti­ce. A­cest cod al studentului este o eroare din punct de vedere intelectual, academic și mai ales economic”, a mai adăugat prof. univ. dr. Vasile Ișan.

De asemenea, acesta contestă ne­ce­sitatea includerii articolului conform căruia studenții își pot evalua dascălii, universitatea fiind obligată să aibă o astfel de verificare periodică a perso­na­lului didactic de către studenți prin regulament, prin metodologia de acre­ditare a programelor de studii sau prin manualul de management al calității. „Ca orice client, studentul are posibi­li­tatea de a alege, se poate duce în ori­care altă instituție de învățămînt superior. Trebuie să ieșim din acest colectivism, pentru că universitatea se adre­sează unor minți individuale, dornice de învățătură, se adresează acelor persoane care au libertatea de a alege”, a completat rectorul UAIC.

Pe de altă parte, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Ve­te­rinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USAMV), noul statut al studentului este considerat ca fiind o mă­sură benefică pentru mediul universitar. „Un cod al studentului era necesar și, chiar dacă noi avem trecute multe din elementele prezentate în Car­ta noastră universitară, vom rectifica, dacă va fi cazul, după ce vom analiza actul normativ aprobat”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Vîntu, rector USAMV. Acesta a mai precizat că instituția de învă­ță­mînt superior nu se va opune im­ple­men­tă­rii acestuia, dacă este legitim.

Situația este însă diferită la Uni­versitatea de Medicină și Far­ma­cie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF), unde, conform conducerii, ma­jo­ri­ta­tea prevederilor au fost aplicate înainte ca acest cod să fie semnat. „A­prox­i­ma­tiv 99% din acest statut face deja parte din regulamentul Se­na­tu­lui. Noi am susținut întotdeauna aceste pre­vederi, de aceea au fost și nume­roa­se dezbateri naționale în aula UMF. Cred că este un lucru foarte bun ca s-a vali­dat, pentru că reprezintă și un mijloc de participare al studenților în viața universității. Era absolut necesară adop­ta­rea acestuia pentru că dă un cadru general activității, lăsînd în același timp ocazia universității de a-și de­ci­de mo­dul în care participă studenții la activi­tățile de conducere și de management”, a declarat prof. univ. dr. Vasile As­tă­răstoae, rectorul UMF.

Primul pas către legitimitate

În luna noiembrie a anului trecut, membrii asociațiilor studențești au ma­nifestat în stradă pentru ca MECTS să emită ordinul care să legifereze Sta­tu­tul Studentului. La acea vreme, minis­terul hotărîse ca statutul să fie aprobat, însă cu anumite schimbări care ar fi știrbit mare parte din drepturile pe care aceștia le cereau. Astăzi, studenții con­sideră că, pentru a fi aprobat, au fost nevoiți să lase foarte mult de la ei, dar și să accepte drepturi care vor fi întotdeauna valabile doar pe hîrtie. „Unul dintre articolele codului menționează faptul că studenții pot beneficia de îm­prumuturi prin Agenția de Credite și Burse pentru Studenți, însă de fapt acest lucru nu este posibil pentru că agenția nici măcar nu se ocupă cu așa ceva. Cu alte cuvinte, este o prevedere doar la nivel teoretic, care sună bine pe hîr­tie”, a declarat Bogdan Federeac, student în anul I de master la Facultatea de Litere a UAIC și reprezentant al studenților în Senatul instituției.

Însă, în general, chiar dacă ministerul a intervenit asupra prevederilor sta­tutului, membrii federațiilor studen­țești care au elaborat proiectul susțin că punctele esențiale ale acestuia au rămas valabile, fiind scoase doar articolele care intrau în contradicție cu Le­gea Educației. „Au fost dezbateri des­tul de intense cu privire la părțile care se suprapuneau, însă în mare cred că este un lucru bun făcut. Este ceea ce aș­tep­tăm de atîta timp, chiar dacă nu a ieșit întocmai în forma pe care o doreau studenții”, a precizat Ionuț Poenaru, președintele UNSR.

La disectat de drepturi

La Politehnică, în anii precedenți, evaluarea dascălilor se făcea sub for­mă de raport al tuturor ca­dre­lor didactice din instituție, după ce fie­care student dădea o notă sau un calificativ. „A­cum nu este o diferență foar­te mare, am pro­pus ca evaluarea să fie făcută de cîțiva studenți care pot da o părere clară, obiectivă despre calita­tea didactică a profesorilor, însă nu a fost acceptată această propunere. Probabil că vom rămîne la vechea formă, doar că va fi publică de acum încolo”, a spus Că­tălin Hăisan, reprezentant al studen­ților în Senat de la Facultatea de Cons­trucții și Instalații a UTI. Stu­denții din Iași cred că și ei au un cuvînt de zis privind calitatea actului edu­ca­țio­nal evaluînd cadrele didactice care îi în­drumă. „Avînd în vedere că scopul uni­versităților este acela de a pregăti ti­neri, mi se pare normal să fie și studen­ții consultați în acest sens. Nu mai sîn­tem în școala generală sau la liceu cînd nu conta părerea noastră, facultatea este la un alt nivel”, a declarat Silviu Ti­ron, președintele Ligii Stu­den­ților Eco­nomiști (LSE).

Totodată, prin aplicarea statutului, studenții au posibilitatea de a refu­za să petreacă mai mult de opt ore pe zi în clădirea universității, măsura fiind lua­tă în special pentru a veni în ajutorul masteranzilor. „Este o decizie foarte bună în condițiile în care această for­mă de învățămînt se axea­ză pe multe ore, uneori de la opt di­mi­neața la opt seara, la sfîrșit de săp­tă­mî­nă. Aplicarea aces­tora ar însemna însă ca unele orare să dispară”, a adăugat Bogdan Fe­de­reac de la UAIC. Pe de altă parte, re­pre­zen­tantul studenților de la UTI, Cătălin Hăisan, crede că astfel de cazuri sînt foarte rare, eventual ti­ne­rii beneficiind de pauze între ca­lu­pu­rile de cursuri și seminarii. „Mi se pare oarecum irelevantă această men­țiune pentru că eu, cel puțin, în cinci ani de facultate, nu am avut nici o zi în care să stau mai mult de opt ore ”, a adăugat acesta.

Fără medie în Senat

O altă prevedere care împarte și stu­denții în două tabere este cea conform căreia aceștia pot fi aleși în structuri decizionale indiferent de media pe ca­re o au, însă nu mai mult de patru ani de zile, cu sau fără întrerupere. „Deși acest lucru este prevăzut și în Carta Univer­si­tății, la UAIC s-a stabilit ca media minimă să fie opt, prevedere care se bate cap în cap cu un articol din sta­tut. Nu mi se pare normal să existe o limită impusă, pentru că un student care are restanțe și nu are media opt știe și despre problemele studenților aflați în aceeași situație, nu doar despre problemele celor cu media zece”, a adă­ugat Bodgan Federeac. La polul opus, stu­denții din structura de conducere a UTI consideră că este importantă situația șco­lară sau implicarea în viața studen­țească a reprezentanților din Senat. „Fă­ră discriminare, nu orice student poa­te să facă parte dintr-un for de conducere, trebuie să participe mereu la ședințe, să iasă în evidență, pentru că astfel poa­te fi ales și tot așa își păstrează și po­zi­ția. Ajunge oarecum să fie la mîna ce­lorlalți studenți”, a explicat Cătălin Hăisan.

Un alt drept stipulat în articolul 12 din Statutul Studentului se referă la gratuitatea de care beneficiază studenții pentru eliberarea actelor de stu­dii. Dar nici această prevedere nu este văzută ca fiind necesară de către re­pre­zentanții studenților. „Nu mi se pare că merita consemnat acest drept pentru că, cel puțin la noi, la UTI, nu s-au perce­put nici pînă acum taxe pentru ob­ți­ne­rea unor documente. Sau dacă au existat, erau sume foarte mici, aproape insesizabile”, a conchis Cătălin Hăisan.

***

Dincolo însă de drepturile și îndatoririle pe care le vor avea de acum încolo studenții universităților ieșene, ceea ce rămîne după adoptarea acestei legi este, conform rectorului UAIC, prof. univ. dr. Vasile Ișan, „impresia u­nei societăți de inginerie socială, care nu va duce la calitatea actului didactic, ci doar la o realitate virtuală.” Oricare ar fi prevederile unui cod ideal al studenților, aplicarea acestuia mai are în­să nevoie de un criteriu care este indispensabil la ambele capete ale actului didactic și care nu e cuprins în nici o lege: bunul simț.

Mădălina OLARIU

Anca TOMA