Centrele de orientare în carieră pescuiesc studenții care nu ajung pe Internet

De cele mai multe ori, site-urile sau tîrgurile de locuri de muncă sînt primele alegeri ale absolvenților aflați în pragul angajării. Puțini știu că există chiar sub nasul lor departamente care se ocupă cu găsirea angajatorilor pentru ei. Unii consilieri aleg să discute față-n față cu studenții, așa cum se întîmplă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), iar alții printr-un schimb de e-mailuri, precum la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIAȘI).

Centrele de consiliere în carieră există la UAIC și TUIAȘI de mai bi­ne de zece ani, iar în Carta uni­ver­sităților fiecare dintre acestea este subordonat cîte unui prorectorat. „La vremea respectivă cred că a fost un Ordin de Ministru, nu cred să fi existat altceva. În schimb, în Legea Educației 1/2011 există niște prevederi referitoare la asemenea departamente pentru că principiul de la care pleacă această lege este cel de educație universitară cen­trată pe student”, a explicat prof. univ. dr. Vasile Ișan, rectorul UAIC.

Consiliere prin poșta electronică

Astfel, la UAIC, Centrul de In­for­mare Profesională, Orientare în Carieră şi Plasament (CIPO), în­fi­in­țat în ianuarie 1997, este subordonat Prorectoratului pentru acti­vități stu­dențești și parteneriate cu mediul e­conomic și sectorul pu­blic. Centrul de consultanţă în ori­en­ta­rea pro şi post universitară (CCOPP) de la TUIAȘI, care și-a început activi­ta­tea în 1996, se află în subordinea Prorectoratului pen­tru relații inter­naționale și imagine universitară, însă are același rol ca și CIPO. „Noi oferim asistență pentru alegerea stu­diilor de licență, de master și pen­tru alegerea opor­tu­ni­tăților educa­ționale precum stagi­ile de practică sau bursele în stră­inătate. Sîntem me­diatorii între stu­denți și anga­ja­tori, în măsura în ca­re angajatorii sînt în căutare de studenți. La aceste întîlniri, de obi­cei, sînt un profe­sionist și doi, trei studenți, iar aces­ta le povestește cum a ajuns acolo unde este, dru­mul și obstacolele peste care a trecut”, a declarat Al­ma Andrei, consi­lier la CIPO.

Pe de altă parte, la TUIAȘI, ori­entarea studenților în carieră se fa­ce mai mult printr-un schimb de e-mailuri între consilierul CCOPP și viitorii absolvenți. „În urmă cu 18 ani, de cînd există acest centru, ve­neau studenți la birou, iar eu le pu­neam la dispoziție ofertele de lo­curi de muncă. Acum ne-am mai mo­dernizat și totul se face prin e-mail. Studenții îmi scriu și mă întreabă cum pot obține un loc de muncă și ce trebuie să știe să facă pentru lo­cul de muncă respectiv. Ori de cîte ori intru în posesia unor oferte de angajare, le trimit tuturor studen­ților ale căror date de contact le am, indiferent la ce specializare sînt și ei își aleg angajatorul potrivit”, a explicat ing. Vladimir Zghibarcea, consilier la CCOPP. Acesta a mai afirmat că cei mai mulți studenți vor să afle, pe lîngă locurile de mun­că disponibile, și cum să redacteze un CV sau o scrisoare de intenție, iar cele mai căutate domenii în rîndul studenților de la Politehnică sînt IT și mecanică.

La UAIC,  majoritatea celor ca­re participă la întîlnirile de consi­lie­re provin de la facultățile de Eco­no­mi­e și Administrarea Afacerilor, de Psi­hologie și Științe ale Educa­ției sau de Filosofie și Științe Social-Po­li­ti­ce, „dar a­ces­tea sînt și facultățile cu cel mai mare număr de studenți, deci, cumva este de așteptat”, a completat Irina Șu­bre­du, consilier la CIPO. Anul trecut, la CIPO, au participat la sesiuni de consiliere individuală 54 de stu­denți, pe du­ra­ta a 120 de întîlniri, în condițiile în care, în 2013, au ab­solvit facultatea peste 4900 de per­soane. Mai mulți participanți, în jur de 800, au fost înregistrați la cele 11 evenimen­te intitulate „Biblioteca vie”, pe par­cursul cărora studenții s-au întîlnit cu specialiști din domeniul marke­tingului, comuni­că­rii sau al vîn­ză­rilor.

În afară de consilierea stu­den­ților, centrele de orientare în carie­ră organizează și activități pentru elevi. În acest sens, reprezentanți ai facultăților merg în liceele din zona Moldovei pentru a le vorbi elevilor despre oferta educațională, burse și taxe sau organizează Zilele Porților Deschise pe durata cărora liceenii pot vizita universitățile.

Însă atît la TUIAȘI, cît și la UAIC există un singur astfel de cen­tru pe universitate, la care lucrează unul, respectiv doi consilieri, de a­ceea, unele proiecte rămîn doar pe hîrtie. Spre exemplu, pe site-ul CIPO este menționat un program de peer-counselling, prin care stu­den­ții și absolvenții pot să le de­vi­nă consilieri colegilor lor. „Acest pro­gram a fost înființat anul trecut, însă acum nu funcționează din ca­uza faptului că nu există oameni. E greu să reluăm programul deoa­re­ce trebuie să găsești persoane care au capacități în consiliere. Ar trebui să avem niște oameni care au ter­mi­nat studiile de licență sau mas­te­rul și care să se plieze pe acest lu­cru, să fie niște voluntari care să stea cu noi în centru, să lucreze ală­turi de noi. Nu ne putem duce să alegem noi persoanele acelea să le spunem că de mîine vor face peer-counselling, e ca și cum le-am trans­fera responsabilitatea noastră”, a declarat Irina Șubredu.

Cine dă de urma absolvenților?

Activitatea centrelor de orien­ta­re în carieră se oprește însă la rolul de mediator între angajatori și stu­denți, o monitorizare a gradului de angajare a acestora nefiind re­ali­za­tă de departamente. „O statistică es­te foarte greu de realizat. Nu sînt mijloace deocamdată în a deter­mi­na dacă, după absolvire, studenții se angajează în domeniul lor. Pen­tru că ar trebui ca absolventul să scri­e, după angajare, la univer­si­ta­te. Nu avem cum să îi urmărim pe toți”, a explicat ing. Vladimir Zghi­barcea. Același lucru este vala­bil și la CIPO, consilierii explicînd că, după ce studenții încheie sesi­unea de orientare, nu se mai păs­trează nici o legătură cu aceștia. „E­xistă studenți care s-au angajat în urma acestor întîlniri, însă noi nu ținem evidența acestora. Pleci cu i­ni­ma îm­păcată că ai șanse mai mari să te angajezi”, a conchis Alma Andrei.

La „Cuza”, singura metodă prin care se monitorizează inserția pe piața muncii a absolvenților este prin completarea de către aceștia a unui chestionar, la ridicarea diplo­me­lor. „Noi avem asemenea chestionare, destul de detaliate. În ge­neral, absolvenții le completează cînd vin să-și ridice diploma de li­cență sau de master. Este cea mai bună modalitate, altminteri ar tre­bui să facem sondaje și să dăm cu presupusul. Așa, știm limpede”, a explicat rectorul UAIC.

Internetul, cutia cu joburi

Chiar dacă aceste centre func­ționează de mai bine de zece ani, mulți studenți aleg să își caute singuri locuri de muncă, iar unii dintre ei nici nu știu de existența unor astfel de departamente. „Nu știam că există un centru de ori­entare în carieră în cadrul univer­sității. E bine dacă îți poți depune CV-ul acolo, iar ei te anunță atunci cînd găsesc un loc de muncă pentru tine sau cînd o companie dorește să angajeze. Eu îmi caut de lucru pe site-uri specializate precum «e-jobs», «freelancer», «hipo». Nu găsesc chiar în domeniul meu, dar măcar e o sursă de venit”, a spus Roxana Daniela Crivăț, stu­dentă în anul al II-lea la Facultatea de Chimie a UAIC.

La fel procedează și Ana, stu­dentă în anul al III-lea la Facultatea de Construcții și Instalații de la TUIAȘI. „Din cîte știu eu, nu există un astfel de centru la universitate care să se ocupe de consilierea în carieră. Din ce am auzit de la alți colegi care și-au dat licența și au învățat bine este că au fost re­comandați de profesori și și-au gă­sit astfel de lucru. În ceea ce mă pri­vește, îmi caut singură un job, pe Internet sau la tîrguri de locuri de mun­că”, a explicat studenta.

În astfel de situații, puntea din­tre angajator și angajat nu se mai con­s­truiește prin intermediari, ci prin fiecare absolvent în parte.

Ana-Maria BUCUR și Cătălina DOBROVICEANU