Leapșa cu doctoratele între minister și universități

Problema plagiatului în lucrările de doctorat din România este tot mai prezentă în spațiul public, mai ales după ce înalți demnitari precum fostul premier Victor Ponta, fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, sau actualul ministru de Interne, Petre Tobă, au fost acuzați de plagiat în lucrarea de doctorat. Astfel, aceste acuzații au scos la iveală carențele sistemului din școlile doctorale, care se vor a fi îndreptate printr-o Ordonanță de Urgență și o Hotărîre de Guvern aflate în dezbatere publică. Deși aceste proiecte de lege ar trebui să reabiliteze imaginea școlilor doctorale, reușita lor este pusă sub semnul întrebării, mai ales că etica universitară nu ține numai de legislație, ci și de integritatea persoanelor care activează în domeniu.

Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCȘ) a lansat în dezbatere publică o Ho­tă­rîre de Guvern (HG) care vine în completarea HG nr. 681/2011 pri­vind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat și o Or­do­nanță de Urgență privind modificarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011. Acestă măsură a fost luată în urma unui raport elaborat de un grup de lucru constituit din profesori universitari și specialiști în învățămînt, care au avut misiunea de a trasa direcții clare în ceea ce privește controlul calităţii tezelor de doctorat şi aspectele de etică ale cercetării ştiinţifice.

Plagiatul este problema principală

În Hotărîrea de Guvern aflată momentan în dezbatere publică se pune accent pe creșterea auto­no­miei universitare prin acordarea şi retragerea titlurilor de doctor de către instituţiile care organizează studii de doctorat: universităţile şi Academia Română. Astfel, dacă în trecut ordinul de retragere a titlului era emis de Ministrul Educa­ți­ei, acum titlul de doctor va fi retras de rectorul universității sau de pre­ședintele Academiei Române, în ca­zul în care Comisiile de Etică ale ins­tituțiilor constată plagiatul. Ace­lași lucru este valabil și pentru acorda­rea titlului de doctor, el va fi acordat la nivelul universității sau Aca­demiei Române.

Titlurile de doctor acordate pî­nă la intrarea în vigoare a celor două texte de lege vor putea fi retrase doar de Ministrul Educaţiei, după ce rectorul universităţii în cauză tri­mite la minister o decizie scrisă în­soțită de avizul Consiliului Naţio­nal de Atestare a Titlurilor, Di­plo­me­lor și Atestatelor Universitare (CNATDCU). CNATDCU va emi­te avizul numai după ce s-a consultat în analiza cazurilor de plagiat din trecut cu experţi externi.

Deși unele universități, înainte de modificările propuse, scanau doc­toratele cu ajutorul unor softuri an­tiplagiat pentru a depista simila­ri­tă­țile, acest demers nu făcea parte din Legea Educației Naționale. În schimb, în noul proiect de lege es­te inclus și acest pas, adăugat la articolul 67: „școala doctorală reali­zea­ză analiza de similitudini utilizînd un program recunoscut de CNATDCU; acesta poate solicita, suplimentar, utilizarea unui program dezvoltat la nivel național privind detecția de similitudini”.

Deși unele universități, înainte de modificările propuse, scanau doc­toratele cu ajutorul unor softuri an­tiplagiat pentru a depista simila­ri­tă­țile, acest demers nu făcea parte din Legea Educației Naționale. În schimb, în noul proiect de lege es­te inclus și acest pas, adăugat la articolul 67: „școala doctorală reali­zea­ză analiza de similitudini utilizînd un program recunoscut de CNATDCU; acesta poate solicita, suplimentar, utilizarea unui program dezvoltat la nivel național privind detecția de similitudini”. Deși aceas­tă măsură este necesară, în unele domenii ar putea să nu fie su­fi­cien­tă. „Pe domeniul tehnic, niciun soft antiplagiat nu o să des­co­pe­re similitudinea unor ecuații ca­re sînt scrise într-un editor sau ni­ciun soft nu o să facă o traducere din diverse limbi ca să vadă dacă respectivul nu a copiat din altă parte”, a declarat prof. univ. dr. ing. Liviu Goraș, director al Consi­liu­lui pentru Studiile Universitare de Doctorat (CSUD) la Universitatea Teh­nică „Gheorghe Asachi” din Iași.

Traseul unei teze de doctorat

Doctorandul predă teza în format electronic, care urmează a fi analizată cu ajutorul unui soft an­ti­plagiat. Apoi, lucrarea este pre­zen­tată în fața comisiei de îndrumare, iar dacă primește avizul aces­teia, teza de doctorat se depune în mod oficial la secretariatul școlii doctorale, în format tipărit și în for­mat electronic. Referenții oficiali în­tocmesc cîte un referat asupra te­zei de doctorat, iar dacă acestea sînt în mare măsură favorabile, abia du­pă acest pas se stabilesc detaliile susținerii publice a tezei.

Pe parcursul acestor etape se completează dosarul electronic de doctorat, care la final va fi analizat de CNATDCU numai dacă docto­ran­dul primește un calificativ pozi­tiv de la universitate. În cele din urmă, teza de doctorat și anexele ei trebuie făcute publice în conformitate cu legislația drepturilor de autor pe o platformă națională ad­mi­nistrată de MENCȘ. Dacă doctorandul optează pentru publicarea distinctă a tezei, el are trei ani pentru realizarea publicării, iar da­că nu respectă termenul, documen­tul devine liber accesibil pe platforma electronică națională, infor­ma­țiile fiind trecute automat sub copyright în numele său.

În noul proiect de lege se ex­tin­de spectrul de sancțiuni aplicate în cazul unui plagiat dovedit, care nu devin valabile doar pentru stu­denții doctoranzi, ci și pentru șco­lile doctorale – conducătorul de doctorat și membrii comisiilor de îndrumare și de susținere publică. Fiecare institiție organizatoare de studii de doctorat își stabilește sancțiunile și are obligația de a le face publice. „Fiecare ajunge să dea seama, mai devreme sau mai tîrziu, de ceea ce personal face în domeniul cercetării academice, de pildă în elaborarea și recunoașterea unor teze de doctorat. În această pri­vin­ță, răspunderea nu este doar a doc­torandului. Ca îndrumător de doc­torat, e firesc să ai grijă ca o lucrare să fie autentică, proprie”, a de­cla­rat prof. univ. dr. Stefan Afloroaei, profesor ieșean care a particpat la lucrările grupului întrunit de către minister și membru corespondent al Academiei Române.

Prof. univ. dr. Liviu Goraș sus­ți­ne, la rîndul său, că o lucrare pla­giată nu are cum să fie doar vina autorului, ci „reprezintă o vină co­lec­tivă. Conducătorul unei teze plagiate are o vină pentru că un doctorat adevărat se face în colaborare strînsă cu conducătorul de doc­torat”, a declarat profesorul uni­versitar.

Prof. univ. dr. Liviu Goraș sus­ți­ne, la rîndul său, că o lucrare pla­giată nu are cum să fie doar vina autorului, ci „reprezintă o vină co­lec­tivă. Conducătorul unei teze plagiate are o vină pentru că un doctorat adevărat se face în colaborare strînsă cu conducătorul de doc­torat”, a declarat profesorul uni­versitar.

Legislație stufoasă

În articolul 168 din Legea Edu­cației Naționale nr. 1/2011, alineatul 10 se oprește asupra sesizărilor are apar din cauza neregulilor în atribuirea titlului de doctor. Re­cla­mațiie sînt examinate de comisia de etică a instituțiilor de învă­ță­mînt superior, Academiei Româ­ne sau de CNATDCU. De asemenea, potrivit noilor completări, după primirea confirmării CNATDCU cu privire la respectarea cerințelor în conformitate cu regulile procedurii de acordare a titlului de doctor, acesta poate fi oferit de către instituția organizatoare de doctorat cu acordul rectorului sau, în func­ție de caz, a președintelui Acade­miei Române. Odată ce titlul de doctor a fost conferit, insituția or­ga­nizatoare de doctorat poate eli­be­ra diploma de doctor.

Hotărîrea de Guvern în cauză va intra în vigoare începînd cu jumătatea lunii martie 2016. Deși aceasta are scopul de a trasa niște direcții de respectare și menținere a eticii universitare, unii repre­zen­tanți ai mediului universitar ieșean sînt rezervați în ceea ce privește îmbunătățirea imaginii Școlilor Doctorale din România. „Nu cred că noile schimbări ale codului stu­diilor doctorale sînt potrivite pentru etapa actuală. România nu este pregătită pentru această descentra­lizare a doctoratelor. După păre­rea mea, legislația actuală este foar­te bună, numai că trebuie aplicată. Ce­ea ce se propune este foarte stufos și se suprapune peste legislația ac­tuală. Centralizarea este aplicabilă în două, trei universități care ori­cum au imaginea bună. Problema este că și celelalte universități vor bene­ficia de această schimbare”, a de­clarat prof. univ. dr. Ovidiu Cârjă, director (CSUD) la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Chiar și așa, profesorii ieșeni remarcă necesitatea tragerii unui semnal de alarmă în ceea ce pri­vește etica universitară și consi­de­ră că acest lucru este realizabil prin măsurile propuse. „Nu trebuie să așteptăm minuni doar prin schimbarea unor legi sau a unor reguli de conduită. Eu sper ca noile re­gle­mentări cu privire la calitatea cer­cetării științifice să ne facă puțin mai atenți, mai responsabili, încît, cu timpul, să putem sesiza cîteva schimbări încurajatoare”, a decla­rat prof. univ. dr. Ștefan Afloroaei.

Necesitatea schimbării siste­mu­lui nu a apărut doar în contextul problemei legate de lucrările plagiate, dar și cel al importanței conș­tientizării valorii sociale, umane, comunitare a unor cercetări de cali­tate. Astfel, noile schimbări presu­pun respectarea aceleiași legislații cu mici îmbunătățiri făcute spre a îndruma pe calea onestității și a competenței doctorandul și coordonatorul sau instituția de care aparține.

de Ancuța CIOCOIU
de Roxana GĂINĂ