În laboratorul de la „Cuza” și orbii pot citi

La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) există un laborator care îi ajută pe studenții cu deficiențe de auz, văz sau cu probleme locomotorii să poată folosi tehnologia (calculatoare, laptopuri, tablete) fără probleme prin diferite tipuri de interfețe în funcție de dificultatea pe care o întîmpină. Acesta a fost dotat încă din 2011 cu șapte dispozitive de tipul unor joystickuri prin care aceștia interacționează cu computerele din dotarea laboratorului. Aflat inițial în Corpul R al UAIC, conducerea Facultății de Psihologie și Științe ale Educației a luat decizia de a-l muta în clădirea Bibliotecii de Filosofie, însă niciun cadru didactic sau vreun angajat al bibliotecii nu își dau seama cîț de util este acest laboratorul studenților, fiindcă calculatoarele pot fi folosite și ca simple stații de lucru pentru accesarea bazei de date cu cărți.

Laboratorul pentru studenții cu probleme de auz, văz sau dificultăți locomotorii a fost înființat în 2011, după ce, cu un an înainte, prof. univ. dr. Laurențiu Șoitu, cadru didactic asociat al Facultății de Psihologie și Științe ale Educației (FPSE) de la UAIC, cît și director al Institutului de Educație Continuă, a depus, prin Programul Operațional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane (POSDRU), un proiect mai amplu care presupunea înființarea unui astfel de laborator în șase dintre județele României, respectiv Maramureș, Mureș, Botoșani, Vaslui, Brăila și Iași.

Astfel, a reușit să acceseze fonduri europene în valoare de 5 milioane de euro și să creeze șase laboratoare, dar care erau menite în principal elevilor cu dizabilități din școlile gimnaziale din județele enumerate mai sus, unul singur dintre ele fiind pentru studenți, înființat la Iași. Inițial, acesta era destinat doar tinerilor care urmau cursuri la FPSE. Acesta din urmă este dotat cu șapte dispozitive de tipul unor joystick-uri care pot fi folosite drept instrumente de citire a ecranului, ce ajută la citirea automată a documentele pentru cei care sînt orbi, cît și ca instrumente de conversie în scriere de tip Braille, pe care utilizatorii să le poată citi ulterior pe un display special. Celor care suferă de un handicap precum lipsa unui mîini, laboratorul le pune la dispoziție instrumente de tipul tabletelor pe care aceștia pot scrie sau desena cu ajutorul unui stick metalic ce poate fi utilizat și dacă este ținut între dinți, prin apăsarea unor taste pe ecran sau prin desenarea de forme.

Inițiatorul proiectului, prof. univ. dr. Laurențiu Șoitu, susține că acest laborator nu a fost construit în exclusivitate pentru persoanele cu dificultăți de văz, auz sau probleme locomotorii, ci și pentru persoanele care interacționează zi de zi cu ele sau pentru cei care își doresc să devină profesori pentru un astfel de colectiv. De aceea, laboratorul poate fi folosit și vizitat de către oricine este interesat de o astfel de tehnologie. „De regulă se consideră că au nevoie de cerințe speciale doar cei care au o anume deficiență, un anume handicap. Nu aceasta a fost gîndirea noastră, noi credem în continuare că în relația cu cel care are dificultăți de mișcare, de gîndire, este foarte important ca și celălat interlocutor să fie pregătit, pentru că dacă nu avem noi știința vorbirii prin semne, surdomutul nu e vinovat că nu intră în dicuție cu noi”, a declarat prof. univ. dr. Laurențiu Șoitu.

Pentru a obține o mai mare vizibilitate atît în rîndul studenților, cît și în rîndul cadrelor didactice, tehnologia de care dispune acest laborator a fost mutată, în anul 2017, din Corpul R al UAIC, acolo unde fusese amplasată inițial, în anul 2011, în Biblioteca de Filosofie, iar acum, oricine vizitează biblioteca poate utiliza și această „tehnologia asistivă, care permite utilizatorilor cu deficiențe senzoriale sau de mobilitate să utilizeze tehnica de calcul și comunicare cel puțin la fel de bine ca un utilizator fără dizabilități”, așa cum o descrie ing. Adrian Istrimschi, inginer de sistem la UAIC.

Folosirea tehnologiei pentru persoanele cu handicap se-nvață pe cont propriu

Spre deosebire de spațiile utilate pentru școlile gimnaziale din cele șase județe, spații în care elevii sînt coordonați de cadre didactice care folosesc aparatura pentru a-i face pe copiii cu dizabilități să înțeleagă fenomenele care îi înconjoară, în laboratorul destinat UAIC, studenții nu au parte de asistența unui profesor care să le arate cum se folosește acest tip de tehnologie, astfel încît, de multe ori, computerele care ar fi trebuit să fie utilizate de studenții orbi, muți, surdomuți sau cu probleme locomotorii, sînt utilizate de studenții care nu au niciun fel de problemă. „Tehnologia asistivă nu are nevoie de cadre didactice. Dacă mă întrebați pe mine, eu nici n-aș pune TIC în facultate, pentru că studenții veniți la facultate știu mai multe decît mulți dintre profesorii universității în ceea ce privește noua tehnologie. Nu cred că preocuparea trebuie să fie dacă avem sau nu cadre didactice”, a susținut prof. univ. dr. Laurențiu Șoitu.

Stațiile din laborator pot fi folosite și de cititorii care vin la bibliotecă în momentul în care nicio persoană cu nevoi speciale nu le utilizează. De-a lungul anilor s-a întîmplat ca unii părinți care au intrat în contact cu aceste instrumente cu care este dotat laboratorul să ia decizia de a achiziționa dispozitive de tipul joystickurilor, care nu costă mai mult de 1.500 de lei, și pentru copiii lor de acasă. „Am ajuns la concluzia că acolo este foarte bine să se afle și studentul care are nevoi speciale, și studentul care nu, dar știe că acolo are un joystick pe care-l poate folosi pentru alte lucruri, iar ceea ce este impresionant este că aceste terminale ale calculatorului costă în jur de 1.000-1.500 de lei, și bucuria cea mare a fost că unii părinți, aflînd de existența acestora, le-au achiziționat pentru copiii lor”, a afirmat prof. univ. dr. Laurențiu Șoitu.

Laboratoarele dotate în anul 2011 cu instrumente care să vină în ajutorul copiilor și tinerilor cu probleme de văz, auz sau dificultăți locomotorii au fost, așa cum susține ing. Adrian Istrimschi, primele de acest gen din România și, spune el, primele din Europa dotate atît de complet. „Proiectul, în prima fază, a adus împreună mai mulți specialiști din domeniul educației speciale, iar punerea în comun a cunoștințelor acestora nu poate fi decît benefică pentru societate, deci putem spune că derularea acestui proiect a fost un succes. Au fost primele laboratoare de acest gen din România, primele atît de complete, și cred că și la nivelul Europei a fost o noutate”, a declarat ing. Andrian Istrimschi.

Chiar dacă a fost mutat în corpul Bibliotecii de Filosofie, laboratorul nu este încă folosit, în majoritatea timpul, de studenții cu un handicap, tehnologiile puse la dispoziție reprezentînd, în cele mai multe cazuri, o stație în plus de lucru pentru ceilalți studenți, așa cum afirmă angajații bibliotecii.