În goana după fonduri, cultura cîștigă

Fie că fac parte dintre tinerii care-au aflat de fondurile proaspăt alocate de către Consiliul Județean, fie că așteaptă o dată fixă să pornească către înscrieri sau c-au devenit deja, cu ceva timp în urmă, cetățeni ai Țării lui Andrei, folosind spre binele comunității partea cuvenită din totalul de 200.000 de euro, ieșenii învățați să scrie proiecte cunosc liniile regionale și naționale de finanțare mai bine decît cele din propriile palme. Dacă metodologiile competițiilor destinate proiectelor culturale se transformă, pînă la termenul limită, în harta unui bun mînuitor de idei într-o mapă, sumele alocate de către platformele dispuse să schimbe ceva în bine ajung și în orașele care, parcă, de prea mult timp așteaptă să se transforme-n adevărate rezidențe ale culturii, fără a avea vreo izbîndă.

În luna ianuarie, pe data de 29, cînd Consiliul Județean Iași (CJ) și-a adoptat bugetul pe anul 2016, au a­lo­cat din acesta și un fond pentru a­­cti­vitățile de tineret desfășurate la nivel județean. În valoare de 1.000.000 de lei, aceste fonduri au fost acordate la solicitarea Consi­liului Tineretului din România, care a cerut respectarea Legii nr. 350/2006, în care era specificat ca a­uto­ritățile locale să acorde astfel de finanțări – în Art. 28, alin. (1) și (2), fiind subliniat cum, pe lîngă Con­si­­liul General al Municipiului Bu­cu­rești, și fiecare consiliu local al mu­nicipiilor reședințe de județ trebu­ie să constituie anual, „în cadrul bu­g­etelor proprii, Fondul destinat a­cti­­vităților de tineret” și cum acest fond trebuie utilizat pentru fi­nan­ța­rea activităților de tineret des­fă­șu­rate de ONG-uri (organizații ne­gu­vernamentale) și a altor activități de tineret de interes local.

Chiar dacă metodologia de fi­nan­­țare a acestor activități nu a fost fi­nalizată, Consiliul Tineretului în­cer­cînd să constituie un Consiliu Consultativ pentru Probleme de Ti­neret care să se implice în reali­za­rea acesteia, fondurile au inițiat deja, în rîn­dul ONG-urilor ieșene, idei și scri­eri de proiecte care așteaptă să fie înscrise. Astfel, printre grupurile de tineri care își propun să aplice pentru obținerea fondurilor puse la dispoziție de către CJ se numără Aso­ciația Studenților Francofoni din Iași sau AIESEC (Association In­ter­nationale des Étudiants En Sciences Économiques et Commerciales). A­ceasta din urmă dorește să pună pe hîrtie ideile unui proiect numit Discover. Dacă la celelalte proiecte banii pentru desfășurare pot fi obți­nuți din sponsorizări sau din taxele de înscriere, proiectul educațional Dis­cover este unul destinat unui grup țintă diferit, dorind să fie im­ple­mentat în rîndul copiilor din cla­sele I–VIII. „Avem nevoie de această finanțare pentru care vom aplica, cel mai probabil, în luna aprilie, pen­tru că vrem să propunem copii­­lor niș­te sesiuni de dezbateri pe diferite te­me, la care să invităm și perso­na­lități in­­ter­naționale”, a precizat Teodora To­di­rică, vicepreședinte al De­par­ta­men­­­­tului Strîngere de Fonduri, AIESEC Iași.

Finanțările studenților

Printre liniile importante de fi­nanțare către care asociațiile na­țio­nale studențești, precum ANOSR (Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România) sau USR (U­niunea Studenților din România) și-au îndreptat, în anul în curs, pro­iectele, se numără cele oferite de Erasmus Plus, cele implementate de Direcțiile de Sport și Tineret ale municipiilor în care activează sau cele ale AFCN (Administrația Fon­du­lui Cultural Național).

Una dintre sursele de finanțare im­portante pentru ANOSR este pro­gramul Erasmus Plus, program al Uniunii Europene pentru e­du­ca­ție, for­mare, tineret și sport în perioada 2014 -2020, căruia i-a fost alocat un bu­get total de 14,7 de miliarde de e­uro la nivelul UE. La proiectele des­tinate secțiunii „tineret-Dialog Stru­cturat”, tinerii au înscris pentru fi­nan­țare un proiect care pro­mo­vea­ză felul în care ar trebui elaborate și sus­ținute politicile de tineret la ni­vel european, prin reuniuni inter­na­ționale, seminarii și con­fe­rin­țe.„În funcție de temă și de complexitate, un proiect bun care ar putea avea șan­se mari să obțină o finanțare este scris în aproximativ o săptămînă. Aici includem documentarea a­supra liniei de finanțare, adică parcur­ge­rea metodologiei, documentarea a­supra subiectului abordat, adică stu­diile sau cercetările care s-au mai făcut, scrierea efectică a proiectului, elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli și, bineînțeles, etapa de feedback și îmbunătățire a pro­iectu­­­lui”, a menționat Robert Ciocotoiu, coordonatorul Departamentului de Proiecte al ANOSR.

Dacă cele mai importante pro­iecte finanțate ale ANOSR au fost, pînă în prezent, Forumul Or­ga­ni­za­țiilor Studențești din România și U­ni­­versitățile de Vară pentru Elevi, des­fășurate anual, cele organizate de USR sînt Festivalul UNIFEST, Con­gresul Studenților și Summer­Camp. „Liniile de finanțare pentru ca­re aplicăm noi sînt, anual, ale Mi­nisterului Tineretului și Sportului, Consiliului General al Municipiului București, Primăriei București, Cre­Art și Direcției de Sport și Tineret. Am încercat să aplicăm cu un pro­iect numit «Academia de training a USR-ului» și la platforma de res­pon­sabi­litate socială Țara lui Andrei dar, din păcate, de acolo nu am reușit să o­bținem finanțare”, a adăugat și Daniela Lungu, directorul național al Departamentului de Strîngere de Fonduri al USR.

Călătorie în „Țara lui Andrei”

Singura asociație ieșeană care a re­ușit să obțină finanțare de la pro­iectul„Țara lui Andrei” este A­so­ci­a­ția Reversibil. Aceștia s-au înscris în competiția „Idei din Țara lui An­drei” cu proiectul Upside Down, o i­nițiativă care nu doar încurajează și susține reciclarea (recycling), ci și conceptul de upcycling, adică re­ali­zarea produselor din deșeuri, o­fe­rin­du-le acestora o valoare mai ri­di­cată față de ce au însemnat ele ante­rior. Pentru că în Iași sistemul de re­ciclare este deficitar, iar cel de a­dmi­nistrare a deșeurilor este a­proa­pe inexistent, echipa Upside Down a propus finanțatorului o idee care pre­zintă un sistem de salvare (co­lec­tare a bannerelor stradale vechi, pre­late vechi de camion etc.), de cu­rățare (dezinfectarea materialelor cu soluții profesionale de curățat), tă­ie­re, transformare în produse noi, u­nice și personalizate și, mai apoi, vîn­zare.

„Fabricat în Țara lui Andrei” este un proiect al celor de la OMV Petrom România care încurajează, de cele mai multe ori, proiectele ca­re aduc idei noi pentru dezvol­ta­rea comunității. Inițiativele finanțate prin intermediul lui sînt din trei do­menii: educație pentru angajabilitate, dezvoltare comunitară și me­diu, iar pentru fonduri pot aplica per­soane fizice, ONG-uri, instituții de învățămînt sau alte instituții pu­blice locale. Acestea pot propune pro­iecte care au nevoie de un bu­get maxim de 15.000 de euro, valoarea to­tală a finanțărilor oferite de Țara lui Andrei fiind, anual, de 200.000 de euro.

Împărțirea Fondului Cultural Național

O altă modalitate pentru ca o i­dee de proiect să primească fi­nan­ța­re este înscrierea acestuia în com­pe­­tiția lansată pe 2 martie, de AFCN, de­stinată susținerii proiectelor cul­turale care se vor desfășura în pe­ri­oada 16 mai și 15 noiembrie. Bu­ge­tul alocat acestei sesiuni de finanțări na­ționale este de 4.600.000 de lei și este repartizat pe nouă arii de fi­nan­ța­re: Educație prin cultură, Rezidențe de creație, arie destinată celor care pro­pun programe de rezidență a­dre­sate creatorilor, Arhitectură și de­sign, Arte vizuale, Artele specta­co­lului (teatru, muzică și dans), Pa­tri­moniu cultural material și Pa­trimoniu cultural imaterial. Cea mai mare finanțare alocată de AFCN se în­dreaptă către ramura Artelor vi­zu­ale și este în valoare de 1.150.000 de lei din total.

În categoria celor care susțin producția ar­tis­­tică se înscrie și singurul proiect ieșean cîștigător al unei astfel de fi­nan­țări, anul trecut. Intitulat Borderline Art Space, acesta a fost scris de către A­­­sociația Culturală AltIași, și este un spațiu expozițional independent, interesat de susținerea producției artistice și de promovarea unor i­dei contemporane.

Pentru sesiunea aceasta, terme­nul limită de înscriere al pro­iec­te­lor este 31 martie și printre prioritățile AFCN se numără susținerea debutului artistic, susținerea producției ar­tistice și a mobilităților culturale pe teritoriul României. În categoria celor care susțin producția ar­tis­­tică se înscrie și singurul proiect ieșean cîștigător al unei astfel de fi­nan­țări, anul trecut. Intitulat Borderline Art Space, acesta a fost scris de către A­­­sociația Culturală AltIași, și este un spațiu expozițional independent, interesat de susținerea producției artistice și de promovarea unor i­dei contemporane.

Borderline Art Space este un spațiu expozițional independent.

Un element principal care a propulsat proiectul ie­șean în lista celor finanțate a fost și în­cu­rajarea, pe termen lung, prin inter­me­diul unor expoziții anuale, a u­nor tineri absolvenți ai Universităților de Arte din Iași, Cluj-Napoca și Bu­cu­rești. „În cadrul programului a­vem planificate două expoziții cu tineri ar­tiști formați în Iași, Andrei Venghiac și Liliana Basarab, o e­xpo­ziție realizată de un cadru didactic din Universitatea de Arte ieșeană și o expoziție cu trei absolvenți se­lec­tați de profesori din cadrul celor trei mari universități de arte din țară. În cele trei locuri de desfășurare a e­xpo­zițiilor vor avea loc și discuții pri­vind condiția și problemele ti­ne­rilor absolvenți ai sistemului de în­vățămînt artistic”, a spus George Pleșu, director al Borderline Art Line.

În Iași, în cîmpul artelor vi­zu­ale, mai activează doar o singură in­stituție independentă din punct de ve­dere artistic, fără a primi sprijin fi­nanciar din partea unor bănci, in­sti­tuții sau chiar din partea Mi­nisterului Educației și Cercetării Științifice, aceasta avînd numele de Centrul de Fotografie Contem­po­ra­nă.

Astfel, într-un oraș în care spa­ți­ile destinate actelor artistice nu se îngrămădesc să apară, proiectele ca­re îndrăznesc să schimbe ceva și li­ni­ile de finanțare la care acestea pot fi înscrise devin elemente necesare din peisajul acestui centru regional caracterizat, adesea, ca fiind cultural.