Viitorii profesori, trimiși să umple biblioteci

Se apropie o nouă iarnă pentru învă­țămîntul românesc. La propriu. Degeaba a fost publicat pe 27 noiembrie regulamentul de funcționare a consiliului de acordare a titlurilor dacă, odată obținut, atestatul de abilitare nu te poate ajuta să te promovezi fără să fie posturi disponibile. Mai mult decît atît, discuția legată de criteriile de abilitare a devenit iar o problemă la zi. Iarăși se caută reviste ISI, se calculează formule matematice și se ard cărțile, pentru că, dacă ne luăm după criterii, ca să ajungi profesor ar trebui să ai suficiente cărți încît să umpli cîteva biblioteci. Ca autor unic.

Chiar dacă au fost publicate în iulie, criteriile necesare pentru ob­ți­nerea unui punctaj care să-i asigu­re unui cadru didactic promo­va­rea pe un post superior: conferen­țiar, chiar profesor, au reajuns în a­ten­ția mediului academic. Iar în acest moment, acestea îi vizează și pe cei care consideră că în­de­pli­nesc cerințele și pot avea punctajul necesar pentru avansarea în grad, și pe cei care îndeplinesc criteriile pentru a deveni conducători de doc­torate și vor să-și prezinte teza de abilitare. În acest sens, ordinul de ministru emis de către Ministerul Educației, Cercetării, Tinere­tu­lui și Sportului (MECTS) pe data de 27 octombrie, privind aproba­rea Regulamentului de func­ți­o­na­re a Consiliului Național de Ates­tare a Titlurilor, Diplomelor și Cer­tificatelor Universitare (CNATDCU) este menit să dea ultimele in­dicații pentru evaluarea tezelor de abilitare.

În același timp, CNATDCU va avea o lună de zile pentru a valida acest regulament. După această lu­nă, cei care doresc să-și susțină te­za de abilitare vor trebui să se prezinte la cea mai apropiată instituție de învățămînt superior de profil clasată în categoria universităților de educație și cercetare avansată. „Condițiile în care se desfășoară trebuie să se respecte legea. Pen­tru noi, susținerea tezei de abilitare se va face din păcate la Cluj, unde este singura universitate agronomică din țară care face partea din cele 12 din prima categorie. Acesta este și cazul pentru restul universităților de același profil ca noi din România. Toate vor merge la Cluj. Acesta este ordinul, îl respectăm”, a declarat prof. univ. dr. Ioan Țe­nu, directorul Școlii de Studii Doc­to­ra­le de la Universitatea de Ști­in­țe Agricole și Medicină Vete­ri­nară „Ion Ionescu” de la Brad (USAMV) din Iași.

Această situație a apărut și din cauza faptului că, inițial, Legea E­du­cației Naționale prevedea ca doar universitățile din prima categorie valorică să poată susțină cursuri de doctorat. Or, după realizarea efectivă a clasificării cît și a ierarhizării programelor de studiu, s-a decis acordarea locurile de doctorat și acelor specializări care s-au po­zi­țio­nat în prima grupă valorică. Spre exemplu, USAMV Iași are do­me­ni­ile Zootehnie, Agricultură și Horticultură în grupa A (prima) și prin urmare a primit 18 locuri la doctorat, în condițiile în care ini­țial, legea stipula că nu pot primi deloc. „Este o perioadă de tranziție și cele din grupa a doua au primit mult mai puține locuri, totuși. E­xis­tă, într-adevăr, deși nu ar fi trebuit, dar să ținem cont că este o pe­rioadă de tranziție. Deocamdată ei au locuri, dar probabil că în cîțiva ani se va ajunge să aibă doar cele din prima categorie”, a declarat prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, prorector responsabil cu programele de masterat și doctorat la Univer­si­ta­tea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC).

Soluția pentru ca profesorii să își poată da teza de abilitare atît pentru promovare cît și pentru obținerea titlului de conducător de doctorat, a fost oferită de regulamentul din ordinul de ministru pu­bli­cat pe 27 octombrie, articolul 8, alineatul b. „Susținerea tezei de abi­litare are loc după cum urmează: a) în cadrul unei instituții de în­vă­ță­mînt superior acreditate, clasificate ca universitate de cercetare avansată și educație”.

Revistele românești, departe de ISI

În ceea ce privește criteriile de abilitare, unul dintre cele mai ma­re reproșuri adus acestora este faptul că punctajul rezultat din cumularea indicatorilor este greu de atins. În plus, fiecare dintre cele cinci pa­neluri: matematică și științe ale na­turii, științe inginerești, științe biomedicale, științe sociale și arte și științe umaniste, are propria serie de criterii, individualizate, teoretic, pe direcția generală a panelului. Pro­blema apare atunci cînd unii membri ai universităților au sesizat anu­mite cricterii care se întîlnesc în mai multe paneluri, sau care au structură asemănătoare. „Așa este, criteriile acestea sînt dificil de atins și au fost realizate pentru domeniile știintelor exacte, matematică, fi­zi­că sau informatică, dar au fost și transmise nouă, la științele so­ci­ale”, a precizat prof. univ. dr. Ioan Țenu.

Această dificultate provine din faptul că, potrivit profesorului, exis­tă o diferență semnificativă între publicațiile cotate ISI care există în domeniul științelor exacte, față de cel din restul panelurilor. Mai mult decît atît, accesul la publicarea unui material în aceste re­viste este facilitat de faptul că se poate aborda aceeași problematică din toate colțurile globului, ori, în domeniile aferente agronomiei, spre exemplu, nu se respectă aceleași principii. „E greu să publici o lucrare care se referă la o microzonă cum e România într-o revistă de circulație internațională reali­za­tă pe zone care nu întrunesc aceleași caracteristici. Acestea ar putea fi publicate în special în cele din țară, or revistele noastre din țară nu sînt recunoscute la nivel internațional și vizibilitatea unui articol este mult mai mică”, a com­pletat directorul Șco­lii Doctorale de la USAMV.

O altă problemă importantă legată de revistele ISI este cea ca­re privește factorul de impact. Pu­blicațiile care tratează teme aferen­te domeniilor științelor exacte au acest factor mult mai mare decît cel din zonele umaniste, din simplul motiv că impactul lor asupra societății și al vieții în general, este mult mai mare decît al celor din domeniile umaniste. Prin ur­ma­re, zece articole publicate de un profesor de comunicare în reviste cu criculație internațională nu vor avea nici pe departe același factor de impact ca zece articole publicate de un profesor de matematică. „Criteriile sînt dure și se pune prea mult accent chiar și în domeniile umaniste pe publicare doar în reviste din străinătate. Și este des­tul de dificil, ca să nu mai spun că sînt domenii în care revistele din străinatate nu acceptă astfel de stu­dii. Aici este o altă problemă: noi nu avem în țară atît de multe re­vis­te ISI. Se supraevaluează acest ISI care, în unele țări nici nu este luat în calcul și la noi devine un punct de vedere impus de cei care au fă­cut cercetare și în afara țării”, a declarat prof. univ. dr. Gheorghe Iacob.

Pe urma celor 12 indicatori

În momentul în care un candidat dorește să acceadă la postul de conferențiar sau de profesor, ori con­ducător de doctorate, pe lîngă atestatul de abilitare acesta mai trebuie să aibă și un punctaj total cores­pun­zător cerințelor legii. Acel punc­taj se calculează printr-o ecuație proprie fiecărui panel în parte, și con­stă într-o sumă a indicatorilor ob­ți­nuți în toată cariera sa di­dac­tică. Să luăm ca exemplu Fi­lo­lo­gia din panelul 5, ca­re cu­prinde științe so­ci­ale și arte umaniste. Există 12 in­dicatori pe care aspiranții la titulatura de profesor uni­versitar tre­buie să îi în­de­pli­nească, grupați îm­preună în pa­tru criterii. În mod con­cret, pentru ca un cadru didactic să împlinească al doilea criteriu, C2, trebuie să aibă suma punctajelor primilor patru indicatori mai mare sau egală cu 70. Adică, acesta trebuie să scrie cel puțin: o carte de specialitate de unic autor (nu se iau în considerare co­lecțiile de articole), pentru care va primi 25 de puncte, o carte de unic autor cu caracter didactic, pe care va primi 20 de puncte, o ediție critică filologică, al cărei punctaj (20) se va împărți în funcție de numărul de autori. Ultimul indicator pe care trebuie să îl îndeplinească, la acest criteriu, este ca pretendentul la titulatura de profesor universitar să fie coautor la lucrări filologice fundamentale (de tipul Gramatica Limbii, tratate de is­torie literară, atlase lingvistice sau dicționare) unde va fi punctat pentru fiecare pagină care îi aparține în totalitate cu 0,1 puncte.

Această severitate a criteriilor nu a fost semnalată însă doar de cadrele didactice care doresc promovarea sau obținerea titulaturii de conducător de doctorate. Aceas­ta a fost semnalată și în momentul în care comisiile CNATDCU discutau, pe paneluri diferite, care ar trebui să fie punctajele finale ne­ce­sare pentru promovare. Or, re­zultatul final publicat în Monitorul Oficial a fost diferit de către propu­nerile CNATDCU. „Spre exemplu, criteriile de la istorie sînt re­zo­nabile, dar punctajul este mult prea mare în final și acesta nu a fost stabilit de comisii. Spre exemplu co­mi­sia a propus 25 pentru profesor și 20 pentru conferențiar, dar acum apare 40 pentru profesor. Aceste schimbări au apărut chiar înainte de a fi publicate și, spre exemplu, președintele de la comisia de in­formatică din acest motiv și-a dat demisia”, a conchis prof. univ. dr. Gheorghe Iacob.

***

Indiferent însă de asprimea criteriilor sau de dificultatea de a în­suma punctajul corespunzător în dreptul fiecărui indice, aceste atestate de abilitare stau în continuare sub semnul incertitudinii. Pentru ca un profesor să se angajeze, ministerul trebuie să elibereze locuri. Mo­mentan doar a cerut liste pentru a vedea cîți oameni se încadrează cri­teriilor și de cîte posturi ar avea nevoie universitățile. Pentru ur­mă­torul pas, trebuie să așteptăm proba­bil să treacă Crăciunul. Și să ne punem fiecare cîte o dorință.

Cătălin HOPULELE