Doctoratul, încă un proces Bologna înecat în birocrație

Ministrul Educației a modificat din nou felul în care se finanțează și se poate da abilitarea în domeniul doctoratului. Modificările acestuia însă nu prea s-au făcut auzite, acoperite fiind la momentul publicării în Monitorul Oficial de ecourile ordonanţei care permite deţinătorilor de titluri ştiinţifice să renunţe la ele doar printr-o solicitare la Ministerul Educaţiei. De curînd, pe 30 martie, Asociaţia Ad Astra (proiect online pentru comunitatea ştiinţifică românească) a depus o plîngere prin care solicită revocarea ordinului deoarece consideră că ar conţine o serie de nereguli, printre care se numără şi faptul că proiectul acestui act normativ nu a fost supus dezbaterii publice.

Una dintre cele mai importan­te schimbări pe care le realizează noul regulament privind obține­rea atestatului de abilitare este cea prin care Con­siliul Naţional de A­testare a Titlu­ri­lor, Diplomelor si Cer­tificatelor U­niversitare (CNATDCU) nu mai numește comisiile pentru abili­ta­re. Acestea vor fi numite de către fie­care universitate în parte, iar abili­ta­rea se va da la nivelul fie­cărei ins­tituții de învățămînt superior, că­tre CNATDCU trimițîndu-se doar rezultatul evaluării co­mi­siei întru­ni­te. Prin această măsură se înlătură un filtru serios care a fost pus pînă acum de Consiliul Nați­o­nal de Atestare, existînd posibilita­tea ca abilitările să se rezolve acum „în casă”, la București transmi­țîn­du-se doar rezultatul final pentru validare. „Comisia de abilitare pen­tru evaluarea tezei de abilitare este alcătuită din trei membri, spe­cia­lişti cu renume în domeniul de doc­to­rat vizat de candidat, care de­ţin ca­litatea de conducător de doctorat. Dintre aceştia, minimum doi trebuie să nu fie și să nu fi fost cadre didactice titulare în cadrul univer­si­tăţii sau în cadrul instituţiei din care provine candidatul în ultimii cinci ani”, se precizează în regulament.

Totuși, există o prevedere în același regulament care explică fap­tul că CNATDCU trebuie să își dea acordul asupra comisiei de abili­ta­re înainte ca aceasta să se întru­neas­că. Însă un alt articol stipulează că dacă un candidat la deținerea titlului de conducător de doctorat vrea să aibă membri ai comisiei de abilitare din alte localități, trebuie să le plătească transportul și caza­rea. „Cheltuielile cu transportul şi cazarea membrilor comisiei de abi­litare care nu sînt din localitate vor fi suportate de către candidaţi.”

Totuși, există o prevedere în același regulament care explică fap­tul că CNATDCU trebuie să își dea acordul asupra comisiei de abili­ta­re înainte ca aceasta să se întru­neas­că. Însă un alt articol stipulează că dacă un candidat la deținerea titlului de conducător de doctorat vrea să aibă membri ai comisiei de abilitare din alte localități, trebuie să le plătească transportul și caza­rea. „Cheltuielile cu transportul şi cazarea membrilor comisiei de abi­litare care nu sînt din localitate vor fi suportate de către candidaţi.”

Restul modificărilor sînt minore

Noul ordin care reglementează aceste aspecte are numărul 3121 și a fost publicat în Monitorul Oficial pe 10 februarie. Noul ordin conţine prevederile legate de obţinerea atestatului de abilitare, act care permite unui cadru didactic sau unui cercetător cu studii doctorale să conducă o lu­crare de doctorat. Deşi nu a suferit modificări majore, acesta, spre de­o­sebire de vechiul document nr. 755/2011, dispune de o serie de ge­ne­ralităţi, ezitînd să numească exact perioade de timp sau numerele de lucrări necesare întocmirii dosarului de candidatură. De exemplu, în art.12, paragraful h), fostul ordin prevedea ca dosarul să conţină „ma­ximum zece publicaţii, brevete sau alte lucrări ale candidatului, în for­mat electronic, selecţionate de a­ces­ta şi considerate a fi cele mai relevante pentru realizările profesionale obţinute ulterior conferirii titlului de doctor în ştiinţă”.

Acum este necesar doar „un portofoliu de lucrări ştiinţifice considerate relevante de către candidat, elaborate în domeniul de doctorat vizat”, du­pă cum men­ţio­nea­ză paragraful 1, art. 7, cap.II al noului ordin. Chiar dacă în or­di­nul nr. 3121 se spe­ci­fi­că faptul că te­za de abilitare trebu­ie susţinută într-un spaţiu public, aşa cum pre­cizează paragraful 1 din art. 12, ca­pi­tolul III, „Teza de abilitare se sus­ţine, de regulă, în lim­ba ro­mâ­nă, în cadrul unei se­siuni cu un caracter public”, acesta nu men­ţio­nea­ză numărul exact de partici­panţi. Ceea ce înseamnă că, pe lîn­gă com­ponenţa comisiei de specialitate, în public pot fi pre­zen­te ori­cîte persoane doresc. Însă în capitolul Dispoziţiile generale, art.8, paragraful 2 din ordinul abro­gat se prevedea că „Susţinerea tezei de abilitare poate avea loc numai în­tr-o sală care poate găzdui un nu­măr de persoane propice desfăşu­ră­rii u­nei sesiuni publice cu minimum 40 de participanţi”.

Cu abilitarea în traistă

O parte care a fost uitată odată cu intrarea în vigoare a noului or­din este cea care prevedea conflictul de interese între coordonatorul de doctorat şi studenţi. Astfel a fost ocolit art. 24 în care se men­ţiona că „se află în situaţia de conflict de in­terese în cazul evaluării candida­tului persoanele din cadrul comi­siei de abilitare care se află în una dintre următoarele relaţii cu candida­tul: a) se află în relaţie de soţi, afini şi rude pînă la gradul al III-lea inclusiv;/ b) sînt sau au fost angajate în aceeaşi instituţie în ultimii 5 ani anteriori evaluării;/ c) sînt sau au fost remunerate prin proiecte de cercetare la care candidatul a avut calitatea de director de proiect, în ultimii 5 ani anteriori evaluarii;/ d) beneficiază ori au beneficiat, în ultimii 5 ani anteriori evaluării, de servicii sau foloase de orice natură din partea candidatului”. Acestea sînt cauzele pentru care un coordonator trebuia să renunţe la un doctorand.

Chiar dacă prevederea nu a fost deloc introdusă în document, nu pare a fi o problemă. „Fap­tul că în noua metodologie nu mai apar specificații clare la conflictul de interese între conducătorul de doctorat și student nu este atît de grav. Această prevedere este ori­cum un lucru artificial. În plus aceste pro­bleme se pot trece și în regulamentul școlii doctorale, sînt chestiuni ce pot fi acoperite de alte norme și alte regulamente. Într-un fel era re­duntant”, menționează prof. univ. dr. Neculai Munteanu, directorul Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat (CSUD) la Univer­si­ta­tea de Științe Agronomice și Me­di­ci­nă Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV). Profesorii univer­sitari susţin că acest lapsus poate fi înlocuit de regulamentul Şcolii Doc­torale de la fiecare universitate în parte. Conducătorul de doctorat joa­că un rol important, sub tutela lui se desfășoară întreaga activitate, el asigură îndrumarea ştiinţifică și pro­fesională și împreună cu studentul stabilește temele de cercetare. Tot de el ține să asigure condiţiile şi să stimuleze progresul în cercetarea pe care o realizează. „Nu cred că tre­buie să îi bagi cuiva în traistă doar pentru că sînteți rude, dar dacă e vorba să se facă lucruri necurate, se pot face cu orice fel de pre­ve­de­re. Eu contez pe onestitatea oameni­lor, chiar dacă nu pot generaliza”, a declarat prof. univ. dr. ing. Liviu Goraș, director CSUD la Univer­si­tatea Tehnică „Gheorghe Asachi” (TUIAȘI).

Fără finanțare

Un alt lucru peste care a trecut cu vederea noul ordin este obligativitatea candidatului de a răs­pun­de nu doar la întrebările membri­lor comisiei, ci şi la cele ale publicului. Punctul h al articolului 37 din capi­tolul IV privind susţinerea tezei de abilitare în vederea acordării atestatului de abilitare prevede ca „pre­şedintele comisiei de abilitare să solicite întrebările publicului după epuizarea întrebărilor membrilor comisiei de abilitare”.

Însă problemele nu par a veni din felul în care este structurat ordi­nul, ci din anumite domenii pe care a­cesta nu le acoperă. Profesorii sus­ţin că ar fi benefică o finanţare mai mare a studiilor de doctorat, întru­cît, în prezent, nici conducătorii de doctorate şi nici studenţii docto­ranzi nu sînt stimulaţi din acest punct de vedere.

„E inadmisibil ca un con­ducător de doctorat pentru condu­cerea unei teze să primească niște bani simbolici”, a menționat prof. univ. dr. Neculai Munteanu. Ca­dre­le didactice spun că numărul celor care vor să urmeze un docto­rat nu este notabil, ba chiar în ul­ti­mii ani la „Asachi” numărul a­ces­to­ra a scă­zut. „Din nefericire starea finan­ci­a­ră a TUIAȘI este de așa na­tu­ră încît marea majoritate a con­du­că­torilor de doctorat nu sînt plă­tiți pentru doctoranzii pe care îi au”, a declarat prof. univ. dr. ing. Liviu Goraș, director CSUD TUIAŞI.