Din Iași, legea educației se vede în ceață

Începînd cu luna urmă­toa­­re, învățămîntul românesc va fi reglementat de o nouă Lege a Educației Naționale (LEN). Aceasta a fost publicată în Monito­rul Oficial pe data de 10 ianuarie și prevederile ei urmează să fie aplicate începînd cu 9 februarie. Totuși, chiar dacă au mai puțin de două săptămîni pentru punerea ei în vigoare, conducerile universităților ieșene încă nu sînt sigure despre felul în care vor putea realiza acest lucru. La rîndul său, nici Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS) nu a oferit încă suficiente soluții în acest sens.

Una dintre prevederile care ridică semne de întrebare și care ar trebui să fie aplicată începînd cu 9 februarie se referă la pensionarea cadrelor didacti­ce care au împlinit vîrsta de 65 de ani. La Universitatea Tehnică „Gheor­ghe Asachi” din Iași (UTI) acest aspect va deveni o problemă, de­oa­re­ce, multe dintre specializări sînt aco­pe­rite de profesori care au depășit deja această vîrstă. „Cadrele care au îm­pli­nit vîrsta de 65 de ani, sub aplicarea legii, automat se pensionează. Încă nu este clar care este direcția în care acționează Guvernul vizavi de brambu­reala care o să iasă în învățămînt din pensionarea acestora în timpul anului universitar. Legea presupune în spate un caiet de aplicare și astfel apar încă o sută de alte minuni despre implemen­tarea acesteia”, a declarat prof. univ. dr. ing. Dan Gelu Gălușcă, secretar științific și purtător de cuvînt UTI.

Acest „caiet” sau alte norme de aplicare a legii nu sînt încă întocmite, astfel, situația Universității Tehnice devine una incertă, mai ales în contextul în care conform Ordonanței de Urgență 90/2009, este blocată scoa­te­rea la concurs a unor noi posturi. „Sînt profesori, dar cine susține programul didactic în locul lor? Sînt planuri de învățămînt care aparțin cadrului didactic titluar, sînt cursuri care au în desfășurare optica profesorului. Vă dați seama că statele de funcții nu pot fi schimbate, postul se vacantează, ur­mează să preia altcineva. În lege se spune că se poate încheia, cu acordul Senatului, un contract pe durată limitată. Dar ce facem cu ordonanța care spune foarte clar că nu se angajează nimeni?”, a adăugat prof. univ. dr. ing. Dan Gelu Gălușcă.

Măsura este una care afectează în principal UTI, pentru că celelalte u­ni­versități din Iași nu sînt în situația de a rămîne cu specializări neaco­pe­ri­te din cauza pensionării profesorilor de la mijlocul lunii februarie. Uni­ver­sitatea de Științe Agricole și Me­di­ci­nă Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) din Iași, spre e­xem­plu, a reglementat deja problema pensionărilor cu ceva timp în urmă. „Eu cred că este prematur să spun, ca universitate, că eu trebuie să aplic așa sau altfel. Noi nu cred că avem nici un profesor în această situație în mo­men­tul de față, pentru că la noi acest lucru se întîmplă deja de șase ani. În afară de asta, sînt multe semne de întrebare pe care le ridică modul de aplicare a legii și la întîlnirea care a fost cu domnul ministru s-a gîndit crearea u­nei comisii la nivel ministerial din ca­re să facă parte cîte un reprezentant de la fiecare universitate și care să lucreze la elaborarea normelor de aplicare a legii”, a declarat prof. univ. dr. Ge­rard Jităreanu, rectorul USAMV.

Un viitor fără preparatori

Deși pe parcursul elabo­ră­rii LEN, autorii susțineau că documen­­tul este unul care promovează și susține tinerii, odată cu aplicarea acestuia, în­vă­țămîntul superior va pierde cîteva mii de posturi care erau dedicate în prin­cipal tinerilor proaspăt ieșiți de pe băn­cile universităților.

Începînd cu 9 februarie 2011, nu se vor mai scoate la concurs posturi de preparatori universitari, iar perso­na­lul didactic angajat în această po­zi­ție trebuie să obțină în patru ani pen­tru titlul de doctor sau să devină studenți-doctoranzi, altfel își pierd locul de muncă. În momentul în care a­ceș­tia obțin repectiva titulatură, devin au­tomat asistenți universitari. În același timp, asistenților universitari care în acei patru ani nu au obținut titlul de doctor și nici nu au devenit studenți-doctoranzi, li se vor încheia și lor con­tractele de muncă. „Noi vrem să îi pro­movăm de ceva timp și în acest sens am trimis liste la București pentru scoa­terea posturilor la concurs. Bi­ne­în­țeles că ideea noastră este să ne creș­tem copiii. La indicatorul de calitate actual, la capitolul tineri sub 35 de ani nu stăm prost, ci foarte prost în toată țara. Sînt de acord ca tinerii să promoveze, este o șansă formidabilă pen­tru ei, dar, în același timp, prin al­te legi conexe și ordonanțe de urgență nu li se permite”, a mai declarat prof. univ. dr. ing. Dan Gelu Gălușcă.

Și celelalte universități din Iași au încercat să-și promoveze tinerilor ab­sol­venți în aceeași manieră. Dacă au existat profesori care au fost dispuși să își ia asistenți din rîndul studenților care au terminat studiile facultăților de profil, restul absolvenților care s-au e­­vidențiat și care au dorit să urmeze în continuare funcții didactice la universități au fost angajați ca preparatori. Conducerea USAMV, spre exemplu, mai are în prezent doar un singur an­ga­jat pe funcția de preparator universitar. „Noi nu am mai scos posturi de preparator la concurs de șase ani. În prezent, la nivelul unversității nu a rămas decît un singur prepatator, care a plecat să-și facă doctoratul, iar cînd s-a întors, nu s-au mai scos posturi de asistenți univesitari. Iar, conform le­gii, acum nici nu trebuie concurs pen­tru promovare”, a declarat prof. univ. dr. Gerard Jităreanu.

Nepoții, lăsați în grija altora

O altă prevedere a legii ce se va implementa imediat face referire la articolul 130 al Legii Educației Na­țio­nale, care spune că „persoanele ca­re se află în relație de soți, afini și ru­de pînă la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent funcții astfel în­cît unul sau una să se afle față de ce­lălalt sau cealaltă în funcție de condu­ce­re, control, autoritate sau evaluare instituțională la orice nivel în aceeași universitate” (art. 130, alin. b).

Rec­to­rul USAMV Iași susține că artico­lul nu se referă la „nepotism”, așa cum este poreclit în mediul universitar, ci doar la cazurile în care rudele sînt nevoite să se evalueze între ele. „Nu se spune că nu pot exista într-o universitate două persoane care sînt căsătorite sau să mai lucreze deși sînt căsatorite de cîțiva ani. Noi, în mo­men­tul în care legea intră în vigoare nu vom mai avea de-a face cu nici una dintre situațiile acestea. Vor fi rezolvate într-un fel sau altul, pentru că în momentul de față se lucrează, se ca­u­tă soluții. Am văzut că și în presă universitatea noastră apare ca exemplu cînd vine vorba despre nepotism. Dar totul pleacă de la o discuție în care s-au luat în considerație și persoane ca­re au ieșit de 15 ani la pensie”, a spus prof. univ. dr. Gerard Jităreanu. El a mai adăugat că în acest semestru va realiza și un raport în acest sens, pe care-l va face public, pentru că „nu e chiar așa, stăm foarte bine în comparație cu alte universități la capitolul acesta. Eu nu vreau să discut ce e în alte universități, dar nu mă compar cu Medicina, din punctul ăsta de vedere cred că stăm mult mai bine. Istoric, lucrurile au stat așa, dar situațiile vor fi rezolvate pînă la 10 februarie.”

Întrebat despre felul în care vor fi rezolvate problemele ce țin de gra­de­le de rudenie dintre profesorii de la U­niversitatea de Medicină și Far­ma­cie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF), rectorul instituției, prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae a de­cla­rat: „n-avem ce modifica. Pentru că noi avem de trei ani de zile aceste pre­ve­deri, identice cu cele din actuala le­ge.”

Adunare întru finanțare

În proiectul inițial al legii, co­ma­sarea universităților de același profil ur­ma să fie obligatorie, apli­cîn­du-se la 12 luni de la publicarea docu­men­tu­lui în Monitorul Oficial. În forma sa finală însă, se precizează fap­tul că existența de consorții sau de u­ni­ver­si­tăți comasate prin absorbție va fi sti­mu­lată financiar și nu obligatorie. „De fapt, ministrul a recunoscut, și a re­nun­țat, la sugestia noastră, a rec­torilor ie­șeni, să facă comasarea pe ca­le ad­mi­nistrativă și o va face pe cale fi­nan­ci­ară, pentru că va da fonduri mai mul­te universităților care fac consor­ții sau care fuzionează”, a menționat rec­torul UMF.

Însă, această procedură de co­ma­sa­re conține un ansamblu de aspecte complexe, cum ar fi renunțarea la con­ducerea individuală a universităților com­ponente, după cum explică recotorul USAMV, prof. univ. dr. Gerard Jităreanu: „legea consorțiilor care es­te în vigoare, este făcută astfel încît pînă acum nu s-a realizat nici un consorțiu și acolo ar trebui văzut de ce nu s-a făcut. De exemplu, universitățile a­­gronomice sînt într-un consorțiu, fapt care le-a permis să depună proiecte mari care au trecut cu succes și care ne-au adus foarte mulți bani. Dar cînd am vrut să ne organizăm consorțiu con­form legii, am fost respinși de la ju­de­cătorie, pentru că nu aveam un organism de conducere comun, cu fonduri proprii. Pe lege o să vedeți că sînt niște prevederi pe care universitățile s-au cam codit să le îndeplinească”.

Autonomia universităților rămîne în mîinile lor

În ciuda tuturor rundelor de dezbatere dintre sindicate și MECTS, prin­tre prevederile legii, se regăsesc însă și cîteva aspecte care pot atenta la autonomia universitară. În mod con­cret, conform LEN se va crea Comi­si­a pentru Etică și Management U­ni­versitar care va funcționa ca un or­gan de control al MECTS asupra fi­e­că­rei universități, în ceea ce privește respectarea problemelor de etică și a implementării legii, cît și a realizării unor metodologii corespunzătoare pen­tru aplicarea acesteia. Secretarul ști­ințific al UTI, prof. univ. dr. Dan Ge­lu Gălușcă, aseamănă aceste comisii cu cele evaluatoare care existau pe vre­mea comunismului: „se organizează la nivel de minister și se vrea să se vadă cît de autonomi sîntem, cît de supuși legii. Deci e foarte asemănătoare. E ca și cum pui mîncarea la cinci metri și mărești lațul cu care ții cîinele de la un metru la trei”.

În același timp, rectorul UMF, prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, a­ver­tizează asupra faptului că, dacă nu vor fi bine organizate, me­to­do­lo­gi­ile care stabilesc implicarea ministerului în chestiunile de ordin intern ar putea afecta autonomia universităților. „Tre­buie precizat foarte clar, pentru că altfel este o încălcare a autonomiei, în ce condiții se oprește finanțarea, pentru că ministerul nu poate, oricît s-ar su­pă­ra pe universitate, să oprească finan­țarea. De asemenea, un articol care mă deranjează este acela care spune că ministerul, dacă dorește, desființează o facultate sau înființează o facultate în cadrul unei universități”.

***

Prinse între necesitatea de a aplica legea și ambiguitatea prevederilor ca­re vor intra în vigoare, universitățile ie­­șe­ne așteaptă ca în cele două săp­tă­mîni rămase pînă în februarie să primească o soluție de la minister. Dacă aceasta nu va veni, singura lor speranță stă în găsirea unor metodologii suficient de inteligente pentru a-și păstra autonomia intactă.

Anastasia CONDRUC

Cătălin HOPULELE