Cărțile care au tăiat gratii

Adrian Năstase a fost eliberat luni, 18 martie, din Penitenciarul Ji­la­va după ce a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare pe 20 iulie 2012, după trei ani și patru luni de la trimiterea în judecată a dosa­rului „Trofeul Calității”. „Fostul premier a fost trimis la închisoare în urma acuza­țiilor potrivit cărora și-a finanțat cam­pania electorală din fondurile co­lecta­te în cadrul simpozionului «Tro­f­eul Calității» organizat de Inspec­to­ratul de Stat în Construcții.” (jurnalul.ro, luni, 18 martie)

Pe 12 februarie Judecătoria Sec­to­rului 4 a admis cererea lui Năstase de eliberare din penitenciar înainte de termen, hotărîrea fiind însă contestată de procurorii DNA care au făcut un re­­curs împotriva deciziei de eliberare con­diționată. Aceștia au motivat că „prin materialele și articolele pe care le-a scris și le-a publicat, dovedește că nu regretă faptele pentru care a fost con­damnat și că în continuare nu le ad­mite, singurul regret al său fiind acela că este singurul față de care s-a pronun­țat o condamnare cu executare.” (hotnews.ro, luni, 18 martie)

Avocații acestuia susțin că Năs­tase a scris trei cărți dintre care două au fost publicate și a susținut mai multe seminarii și conferințe în fața deți­nu­ților, iar pentru una din acestea trei, scrisă în 30 de zile, i s-au scăzut 45 de zile din pedeapsă.

„Procurorul DNA a mai arătat în fața instanței că este pusă la îndoială calitatea de operă științifică a lucrării fostului premier avute în vedere pen­tru punerea lui în libertate și a invocat că Judecătoria Sectorului 4 nu este com­petentă să soluționeze cererea.” (mediafax.ro, luni, 18 martie) Pînă în 2016 acesta nu mai poate activa în partid, nu poate candida ori vota și mai are o condamnare de trei ani cu suspen­dare în dosarul „Zambaccian” în care este acuzat de nerespectarea regimului armelor, decizia nefiind încă una definitivă.

„Năstase este cel mai important po­litician român închis după căderea co­munismului. Analiștii spun că acesta este un semn al maturității politice într-o națiune care se luptă să pună ba­­zele unei culturi anarhice care s-a pier­dut în timpul regimului comunist.” (nytime.com, luni, 18 martie) Dar imaginea pe care o au străinii despre români e la fel de neclară ca moti­vele pentru care a fost eliberat fostul premier, iar dacă o carte scrisă compen­sează cîteva zile de închisoare atunci justiția ar trebui să poarte pijamalele dungate din spatele gratiilor.

Iuliana LEONTI