Canadienii nu vor cupru românesc

Săptămîna trecută, România a pier­dut o oportunitate de cîteva zeci de mi­lio­ane de euro în urma eșuării în­cer­că­rilor de privatizare a Cupru Min A­brud. Ro­man Copper, o firmă a companiei Bay­­front Capital Partners din To­ro­n­to, ar fi trebuit să preia Cupru Min în urma cîștigării licitației de la în­ceputul săp­tămînii. „«În acel moment am știut că reprezintă primul succes e­co­nomic al acestor ani de aparent au­tism economic», a declarat premierul Mi­hai Răzvan Un­­gureanu” (Hot­News.ro, sîmbătă, 7 a­pri­li­e).

Însă tratativele nu s-au încheiat cu suc­ces. Ministrul Economiei, Co­mer­țului și Mediului de Afaceri, Lucian Bo­de, a motivat eșecul prin faptul că „par­­tea română a cerut firmei canadie­ne să constituie un depozit colateral de 32,27 milioane euro pentru a garanta ast­fel realizarea investițiilor de mediu, să plă­tească suma pentru acțiuni, de 200,7 milioane euro, în termen de 30 zi­le de la obținerea avizului Con­si­liu­lui Con­cu­­renței și autorizației integrate de me­diu” (Ziarul Financiar, sîmbătă, 7 a­pri­lie). Tot reprezentanții statului au ce­­rut publicarea imediată a contractului de privatizare. Aceste doleanțe sînt, a­șa cum declara prim-ministrul, „cla­u­ze la care statul nu re­nunță cu nici un chip” (Hot­News.ro, vi­neri, 6 a­pri­li­e).

Dacă vineri înțelegerea dintre par­tea română și cea canadiană a căzut ire­vocabil, cu doar o zi înainte, Bay­front Ca­­pital Partners se declarau mul­țu­miți de transparența colaborării pentru pre­luarea Cupru Min. „«Părțile au a­juns la un acord verbal final pe care am fost și sîntem în continuare pre­gă­tiți să-l a­pli­căm complet», a declarat, într-un co­­­­mu­ni­cat, Mike Curtis, partener al Bay­­front” (Adevărul.ro, vineri, 6 a­prilie). Ul­te­ri­or, acordul a fost returnat băncii de in­­vestiții din Canada, pen­tru că cei de la Bayfront nu ar fi do­rit să res­pec­te toa­te cererile anunțate de par­te­nerul ro­­mân. Același re­prezentant al com­pa­ni­ei ca­na­­diene a suținut atunci că „a­cor­dul cu­prin­­­de termeni ceruți de Gu­vern și ac­cep­tați de Roman Copper, chiar da­că nu au fost inițial incluși în for­ma contractului prezentat în pachetul de privatizare. Am fost surprinși de re­fu­zul co­mi­siei de ne­go­ciere de a ac­cep­­ta sem­nătura noas­tră scri­să” (Zia­rul Fi­na­n­cia­­rul, sîm­­­bătă, 7 a­prilie). În­­tre timp, ac­­ti­vi­tatea compa­ni­ei va pu­tea fi conti­nu­a­­tă în con­di­ții nor­ma­­­le nu­mai da­că mi­nis­terul va a­si­gura de­­­mersu­rile de ob­ți­nere a a­u­to­rizației de me­diu.

Prima tentativă de privatizare a Cu­pru Min Abrud a avut loc în 2008, în­să fără succes și tot din cauza unor ne­mul­­­țumiri ale reprezentanților statului ro­­mân. De data aceasta, însă, este vor­ba de un angajament asumat față de Fon­­dul Monetar Internațional, drept pen­tru care procesul de privatizare va fi re­luat în perioada următoare, în spe­ranța că România a găsit în Ro­man Co­pper a­cel „partener serios, potent și de bună cre­dință” pe care-l caută.

Anca TOMA