Romania situată pe cea mai joasă poziție în statisticile despre incinerare

Marius Rotar, istoric și cercetător la Facultatea de Istorie și Filologie a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, a susținut miercuri, 27 martie 2019, la Iași, conferința intitulată „Medicii români și problematica incinerării. O perspectivă istorică”. Evenimentul a început la ora 16.00 și a avut loc în Aula „George Emil Palade” a Universității de Medicină si Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF). Prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF, a precizat în deschiderea evenimentului că tema abordată este „oarecum sensibilă” și este considerată tabu în societatea românească.

Marius Rotar a explicat contextul în care a ajuns să cerceteze acest subiect al incinerării. L-a rugat pe un prieten din Anglia să îl ducă la un crematoriu să vadă procesul unei incinerării, iar cînd și-a dat seama că nu a simțit nimic, a considerat că a trecut testul și că poate începe cercetarea. El a continuat prin a spune că înainte persoana care accepta incinerarea era pasibilă de pedeapsă, primind pînă la un an de închisoare, pe cînd acum, în țara noastră, noua lege funerară din 2014 spune clar că înhumarea este egală din punct de vedere legal cu incinerarea, iar voința omului de a fi incinerat sau înhumat trebuie respectată. Astfel, prezentarea s-a axat pe statistici, ultimele fiind din perioada 2016 – 2017 care arătau cîte crematorii și oameni incinerați sînt diverse state anual. „Pe primul loc în Europa este Elveția, cu o proporție de 89% de oameni care au ales să fie incinerați, urmată de Slovenia. Marea Britanie nu este importantă pentru rata mare de incinerări, ci pentru numărul considerabil de crematorii, țară în care a fost o explozie a deschiderii de crematorii în anii ‘60. Japonia este țara cu rata aproape de maximum a incinerării, în comparație cu poziția joasă a României, unde în 2017 procentul oamenilor incinerați a fost de 0,45%”, a subliniat cercetătorul.

Cenușa oamenilor celebri, împrăștiată la teatru sau în Carpați

După ce a vorbit despre statele vecine ale României, spunînd că în Ungaria, rata oamenilor incinerați a fost de 64% în 2017, iar în Serbia, unde sînt două crematorii, procentul a fost de 20%, Marius Rotar a discutat despre cazuri în care oameni cunoscuți din țara noastră au lăsat în testament numele diverselor locuri în care să le fie împrăștiată cenușa. „George Emil Palade, că tot ne aflăm în aula care îi poartă numele, a fost incinerat în Statele Unite ale Americii (SUA), iar o parte din cenușă i-a fost împrăștiată în Munții Carpați. Marcela Rusu, o actriță cunoscută, a lăsat prin testament ca cenușa să îi fie împrăștiată pe treptele Teatrului Național din București, lucru care s-a și întîmplat. Rodica Ojog Brașoveanu, celebra Agatha Christie a României, a vrut ca cenușa să îi fie pusă pe Calea Victoriei, dar primăria a refuzat acest lucru. Olga Tulbure Secară, prima studentă la o facultate medicină din România moare în 1927 în SUA și cenușa sa este risipită deasupra Bucureștiului din avion”, a exemplificat cercetătorul.

Marius Rotar a mai spus că cea mai mare problemă a sistemului funerar din România nu este reprezentată de prețuri, ci de criza locurilor de veci din mediul urban, făcînd referire la Iași, Botoșani, Galați și Pitești. Cercetătorul a spus că incinerarea poate fi, din acest punct de vedere, o soluție pentru rezolvarea problemei din țara noastră.

de Diana NECHITA