Profesorii fac a doua revoluție

Sindicatele din învățămînt a­me­nin­ță cu înghețarea anului școlar, res­­­pectiv universitar și cu grevă ge­ne­­­­rală. Săptămîna trecută, pe 12 mai, Birourile Executive ale Fe­de­­ra­­ției Sindicatelor Libere din În­vă­­­țămînt, Federației Sin­di­ca­te­lor din Învățămînt „Spiru Haret”, Fe­­­­derației Educației Naționale și Fe­­­­derației Naționale Sindicale „Al­­ma Mater” au hotărît un program comun al protestelor.

Guvernul e încolțit

Nemulțumirile sînt legate de pro­­iectul Legii Educației Na­țio­na­le și mai ales de măsurile de auste­ri­­­ta­te anunțate de președintele Ro­mâ­­niei, Traian Băsescu, cu două săp­tă­­mîni în urmă. Acestea vizează re­­du­­cerea pensiilor cu 15% și a sa­la­­ri­i­­lor cu 25% pentru bugetari, ce ar ur­­ma să fie aplicate pînă pe 31 de­­­cem­­­brie 2010. Din programul de ac­­­­­țiuni fac parte: netrecerea notelor și a calificativelor în documente șco­­­la­­re oficiale, participarea la un mi­ting în București, pe 19 mai 2010, în Piața Victoriei, alături de toți sa­la­­­­riații de la stat. Mai mult decît atît, liderii sindicali spun că vor să blo­­cheze sfîrșitul de an școlar prin ne­­­participarea la examenele na­țio­na­­le și la orice tip de evaluare și ne­în­­cheierea situației școlare.

Cea mai im­portantă acțiune este de­­clanșarea gre­vei generale în e­du­ca­­ție pe 31 mai. „Va fi un protest ma­­siv. Noi n-avem Guvern. Există o singură voință, voința Co­tro­ceni. Da­­că domnul Traian Bă­ses­cu în ca­li­­­tate de președinte va vedea ce se în­­tîmplă în țară, va gestiona alt­fel a­ceas­tă situație. Încă o dată, noi nu avem Guvern. Am solicitat de luni de zile negocieri pe baza Legii E­du­ca­ției, negocieri pe care le-a refuzat în permanență, deci nici un articol nu a fost negociat. Domnul Funeriu a­­firmă acum că pro­testul nostru s-a a­­­cutizat cu î­ndepărtarea acestor drep­­­turi sa­lariale, dar noi aveam pro­­­­test și dacă erau acestea și dacă nu erau, tocmai datorită proiectului Le­­­­gii E­du­cației Naționale”, a de­cla­rat Gheorghe Isvoranu, pre­șe­din­te­­le Federația Sin­di­ca­te­lor din În­vă­­țămînt  „Spiru Ha­ret”.

Federațiile sindicale vor mai or­ga­­­­niza mitinguri și pe 1 iunie în mu­­­ni­cipiile reședințe de județ din în­trea­ga țară și în București.

Aceste măsuri au fost luate pentru ca revendicările lor să fie res­pec­­ta­te de Guvernul României. Per­­­so­na­lul din învățămînt dorește ca sa­la­riul minim pe economie garantat în plată să crească la 705 lei, să se aplice acordul semnat între Guvern și sindicate pentru creșterea salariului minim pî­nă la a­tin­­gerea valorii de 50 % din sa­lariul me­diu brut pe e­conomie. Acesta mai revendică să se re­nun­­țe la aplicarea măsurilor de re­­­du­cere a salarii­lor cu 25 % pentru bu­­getari și de im­pozi­ta­re a ti­che­te­lor de masă.

Refuz și dialog

În ceea ce privește pensiile, re­pre­­­­zentanții sindicatelor vor ca punctul de pensie să creas­că la 45 % din salariul me­diu pe economie și Gu­­vernul să re­nun­țe la mă­su­ra de re­­ducere a pen­siilor cu 15 % și să sta­­­bilească vîr­sta de pensionare ma­xi­­­mă la 63 de ani.

Ca reacție la nemulțumirile sin­di­­caliștilor, reprezentanții Mi­nis­te­ru­­lui Educației, Cercetării, Ti­ne­re­­tului și Sportului (MECTS) au tri­­­mis acestora o invitație oficială pen­­tru a participa la discuții săp­tă­mî­­na trecută, însă toate cele patru fe­­derații au refuzat să se pre­zin­­te mo­­tivînd că inițiativa ministerului nu a fost o invitație ,,ci pur și simplu o ieșire în eter” și prin urmare vor res­pecta calendarul deja stabi­lit.

Cu toate acestea poziția MECTS este una optimistă, Me­la­nia Man­das Vergu, purtătorul de cu­vînt al in­stituției a pre­cizat că: „E­xistă loc de ne­go­ci­e­re, iar noi spe­răm ca lu­cru­rile să re­vi­nă la norma­litate. Dom­­nul minis­tru e a­dep­tul dialo­gu­lui și al atitu­dinii con­structive.”

Legea controverselor

Cît despre negocierile pe tema proiectului Legii E­du­ca­ției Na­ționale, liderii sindicali au de­clarat că propunerile lor pentru schimbarea proiectului legislativ nu au fost luate în considerare. Aceștia mai spun că foarte multe articole sînt în favoarea directă a în­vă­ță­mîn­tul superior privat, dezavantajîndu-l pe cel de stat.

„Datorită faptului că au majorita­te, cel puțin în Comisia de în­vă­ță­mînt din Camera Deputaților toți au ri­dicat mîna la ordin politic și nu au ac­ceptat nici o modificare, decît pe ce­le neesențiale și în special pe acelea sprijinind și fa­vo­ri­zînd în­vă­ță­mîn­tul universitar privat în de­fa­voa­rea celui de stat. Dacă u­ni­versi­tă­țile private pot să-și stabi­leas­că cît vor ei taxa, pentru studen­ții cu taxă, noi sîntem obligați să o a­vem la nivelul alocației bugetare. Și atunci unde se vor duce stu­den­ții? În­vă­ță­mîntul spre ce se în­dreap­tă, spre o privatizare generală?”, con­sideră prof. dr. ing. Ștefan Gri­go­raș, vi­ce­pre­ședintele Federației Na­ționale Sin­dicale „Alma Ma­ter” și pre­șe­din­tele Sindicatului Sa­lariaților din Universitatea Teh­nică „Gh. A­sa­chi” din Iași.

De partea cealaltă, reprezentanții ministerului nu au dorit să co­men­teze asupra acestui subiect precizînd că:„Nu comentez, e dreptul sindicatelor să facă afirmații. Sigur că noi susținem foarte clar că pro­iec­tul Legii Educației vorbește des­pre sistemul unitar de educație și nu fa­ce niciun fel de diferențiere. Ceea ce s-a întîmplat este o mo­di­fi­ca­­­re pe ca­re au stabilit-o deputații”, a preci­zat Melania Mandas Vergu.

Încă un pas

Proiectul Legii Educației Na­țio­­nale a primit vineri, 14 mai, ra­port favorabil din partea Co­misia pen­­tru în­vățămînt, ști­in­ță, tineret și sport din Camera De­pu­ta­ți­lor și în această săptămînă va fi su­pus dez­baterii plenului. Raportul a fost a­doptat cu 16 voturi pentru, 10 îm­po­trivă și cinci abțineri. Unul dintre a­mendamentele la proiectul legislativ vizează condițiile de ocupare a funcțiilor de conducere din universități, prin care funcția de rector este incompatibilă cu deținerea de funcții de conducere într-un partid politic. Încă o noutate este legată de faptul că Academia Română poate pre­găti doctoranzi.

Conform prevederilor proiectului de lege, Academia Română poa­­­­te înființa Școala de Înalte Stu­dii Doctorale, iar ,această școală poa­te fi o instituție organizatoare de stu­dii universitare de doctorat și poa­te organiza programe universi­ta­re de doctorat. „Din punctul meu de vedere doctoratele de la A­ca­de­mie sînt cel puțin la fel de serioase ca cele de la universitate. Doc­to­ra­te­le țin de știință, cercetare. A­ca­de­mi­ile sînt peste universități și fa­cul­tăți peste tot în lume și sînt în mă­su­ră să aibă programe de doctorat. Bur­­sele sînt o treime din celelalte, dar oamenii aleg să meargă la in­sti­tu­­tele academice tocmai pentru că sînt de o calitate mai mare”, a de­cla­­rat prof. univ. dr. Bogdan Si­mi­o­nes­cu, coordonator de progra­me de doc­torat în cadrul In­sti­tu­tu­lui de Ch­imie Macromocleculară din Iași.

Proiectul Legii Educației Na­țio­­­nale, după ce va trece de Ca­me­ra De­putaților, va ajunge la Senat, ca­­re este camera decizională.

Diana IABRAȘU

Victor ILIE